SONDAJ IICCMER / CSOP PRIVIND PERCEPŢIILE ASUPRA COMUNISMULUI

Rj de Pranz interviu sondaj Csop - Interviu Romania Actualitati
Asculta mai multe audio acustica

Interviu Adrian Cioflâncă, Radio România Actualităţi, 23 septembrie 2010
Urmăriţi, de asemenea, interviuri cu Ioan Stanomir, Mihail Neamţu, Cristian Bogdan Iacob
şi Raluca Grosescu.

Sondajul integral se găseşte pe site-ul IICCMER.

Preambul
Sondajul de faţă reprezintă rezultatul unui parteneriat pe termen lung între IICCMER şi CSOP care va avea ca obiectiv elaborarea unei strategii de politici publice pentru o educaţie democratică, fundamentată pe asumarea trecutului comunist.

Percepţia generală

Cercetarea arată că există tendinţe de opinie publică, care ar putea fi semnificative pentru felul în care instituţiile statului român îşi construiesc strategiile privind confruntarea cu trecutul dictatorial. În această ordine de idei, majoritatea opţiunilor exprimate au fost în favoarea unor proiecte precum accesul neîngrădit la dosarele Securităţii, legea lustraţiei, organizarea unui Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste din România şi instituirea unei zile comemorative a victimelor regimului comunist. Merită accentuat faptul că rezultatele sondajului de faţă semnalează că un procent majoritar din respondenţi consideră regimul comunist ca fiind unul ilegitim şi îl califică într-o pondere semnificativă drept criminal. În acelaşi timp, o secţiune dominantă din eşantionul analizat apreciază natura regimului comunist drept una represivă. Totodată, cercetarea dovedeşte că există un consens la nivelul populaţiei asupra culpabilităţii instituţionale a Securităţii şi a Partidului Comunist Român în instaurarea şi menţinerea unor regim dictatorial în România.

Cu toate acestea, percepţia populaţiei asupra comunismului este mai degrabă una pozitivă. Astfel, dacă în urmă cu 4 ani, un studiu similar celui prezent arăta că 12% dintre cetăţenii României considerau comunismul o idee bună bine aplicată, 41%, o idee bună prost aplicată şi 34% îl considerau o idee proastă, în prezent 14% îl consideră o idee bună bine aplicată, 47%, o idee bună prost aplicată şi 27% o idee proastă. Însumând, observăm că 61% din cetăţeni consideră în prezent comunismul drept o idee bună, faţă de 53% în urmă cu 4 ani.

Totuşi, actualul sondaj nu poate fi citit unilateral sub semnul nostalgiei faţă de regimul comunist. În interpretarea lui trebuie luate în calcul elemente extrem de importante precum ar fi situaţia economică actuală şi dificultăţile generate de aceasta. De aici, tendinţa de idealizare a unei ordini sociale totalitare bazată pe controlul strict al circulaţiei forţei de muncă, ale traiectoriilor profesionale şi care privilegiază (demagogic) drepturile sociale şi economice în detrimentul drepturilor politice ale cetăţeanului. Simultan, datele actualului sondaj deschid şi un şantier de cercetare în măsura în care este important să înţelegem modalitatea de raportare a populaţiei la conceptul de „suferinţă” în comunism. Se poate presupune că nivelul scăzut al respondenţilor care afirmă că au suferit în timpul regimului este legat de suprapunerea între „suferinţă” şi represiunea politică directă.

Trecutul comunist este văzut pozitiv mai ales prin comparaţie cu prezentul: jumătate din cei chestionaţi afirmă că înainte de decembrie 1989 era mai bine în România, în vreme ce doar 23% consideră că era mai rău iar 14% consideră că era la fel. Motivele principale pentru care respondenţii au afirmat că era mai bine sunt: existenţa locurilor de muncă (62%), nivelul de trai (26%) şi deţinerea unei locuinţe de către cei mai mulţi dintre oameni (19%).

Aspectele negative principale menţionate de către cei care evaluează negativ comunismul faţă de prezent sunt lipsa libertăţii în general (69%), gradul de sărăcie (respectiv lipsa de alimente, utilităţi şi servicii publice) şi lipsa informaţiilor (11%).Trebuie, însă, menţionat faptul că România se înscrie în media opiniei est europene referitoare la evaluarea comparativă a perioadei comuniste cu cea actuală. De exemplu, într-un studiu din 2009, 72% dintre maghiari menţionau că este mai rău în prezent decât în perioada comunistă, 62% din bulgari şi ucrainieni menţionau acelaşi lucru, 42% dintre lituanieni şi slovaci, 45% din ruşi, 39% din cehi şi 35% din polonezi.

Regimul comunist este văzut ca unul ilegitim de majoritatea respondenţilor, 42% susţinând acest lucru, în vreme ce doar 31% cred contrariul. Pe de altă parte, numărul celor care consideră că regimul comunist a fost „criminal” este mai mare decât al celor care spun că nu (37% faţă de 41%).

În ceea ce priveşte aspectele definitorii pentru comunism, 46% dintre asocierile făcute sunt mai degrabă pozitive, şi doar 32% sunt nefavorabile, 5% fiind neutre. Asocierile favorabile sunt legate de siguranţa serviciului, a locului de muncă (10% din totalul respondenţilor au făcut această asociere), siguranţa zilei de mâine (8%), un trai decent (8%), eglitatea între indivizi(5%), şi în fine 5% spun că era un sistem bun, în general. Asocierile nefavorabile sunt, în ordine: lipsa de libertate (9%), dictatura, ca regim (7%), aprecierea că era un sistem greşit (5%), existenţa unui climat de teroare, crimă (2%), sărăcia şi lipsa alimentelor şi a altor produse fiind şi ele menţionate, dar de numai 2%.

Posibilele explicaţii de pozitivare a regimului comunist sunt legate de experienţa personală faţă de respectiva perioadă, numărul de ani trăiţi în comunism, şi de caracteristicile perioadei (dacă au trăit doar comunismul anilor ’80, caracterizat prin accentuarea penuriei, a îngrădirii libertăţilor etc.).

Percepţia asupra liderilor comunişti
În ceea ce priveşte percepţia celor 2 lideri politici din perioada comunistă, Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul este mai cunoscut, după cum era de aşteptat, decât cel de-al doilea, iar imaginea sa este una mai bună. Astfel, procentul celor care spun că Nicolae Ceauşescu a făcut bine României (25%) este semnificativ mai mare decât al celor care afirmă că a făcut rău României (15%). În acelaşi timp, majoritatea oamenilor consideră, în ceea ce îi priveşte pe ambii lideri, că au făcut atât rău cât şi bine (jumătate din respondenţi crede acest lucru despre Nicolae Ceauşescu) şi consideră, similar, că reflectarea în manualele de istorie ar trebui să indice acest lucru.

Represiunea comunistă

13% dintre respondenţi, conform propriilor declaraţii, au avut de suferit de pe urma regimului comunist: 3% personal, 6%, altcineva din familie, iar 4%, atât ei cât şi cineva din familie. Forma principală sub care s-a manifestat impactul negativ a fost penuria de alimente şi lipsa serviciilor (47%), restul menţiunilor fiind legate de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi a drepturilor omului (confiscarea averilor, bunurilor – 11% dintre cei care au spus că au avut de suferit, arestarea pe motive politice – 6% dintre cei care au menţionat că au suferit etc.) .

Existenţa represiunii din perioada comunistă, contrar pozitivării, este confirmată de jumătate din populaţie, în pofida viziunii relativ pozitive asupra trecutului comunist.

Responsabilitatea represiunii este atribuită relativ egal celor cu funcţii de conducere din cadrul PCR şi celor cu funcţii de conducere în Securitate (45% şi 44%).

Măsurile care ar trebui luate împotriva celor care se dovedeşte că au colaborat cu Securitatea, potrivit opiniei respondenţilor, sunt de îngrădire a accesului în funcţiile publice (demiterea – 27%, autodemiterea – 21%, interdicţia pentru o perioadă de a candida în funcţii publice – 11%), sau chiar condamnarea juridică pentru declaraţii false cu privire la colaborarea cu Securitatea (16%). În acelaşi timp, problema accesului la dosarele Securităţii nu este importantă pentru jumătate din respondenţi, 40% menţionând că este importantă sau foarte importantă.


Percepţia asupra memoriei comunismului
Puţin peste jumătate dintre respondenţi consideră că este necesar un Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste din România şi doar un sfert afirmă că nu este nevoie de un astfel de Muzeu. Similar, puţin peste jumătate consideră că este necesară o zi Naţională de Comemorare a Victimelor Regimului Comunist din România, un sfert consideră că nu este necesară o astfel de zi. Pentru o astfel de zi naţională, cel mai frecvent menţionate sunt 22 decembrie (22% din respondenţi), şi 23 august (10% din respondenţi).

Concluzii
Din analiza sondajului reiese la nivelul populaţiei există tendinţa unei viziuni pozitive asupra perioadei comuniste. Această pozitivare sau viziune pozitivă se regăseşte atât în evaluarea în sine a intervalului istoric, cât şi mai ales comparativ cu perioada prezentă. Liderii politici (Nicolae Ceauşescu, în special) sunt priviţi ca a fi avut un impact pozitiv mai degrabă decât negativ. O asemenea apreciere trebuie raportată la faptul că populaţia nu a avut şi nu are decât un acces limitat la acele informaţii de natură să clarifice responsabilităţile şi ponderea oficialilor comunişti în procesul de luare de decizii care a stat la baza crimelor şi abuzurilor comise în perioada comunistă. Aşadar, se poate afirma că este datoria atât a instituţiilor statului cât şi a mass-media din România să promoveze un tip de discurs complex, nuanţat şi responsabil care să reflecte şi să analizeze dilemele, provocările şi problemele presupuse de asumarea trecutului comunist.

Percepţia asupra regimului comunist este explicabilă şi prin suprapunerea dimensiunilor politică şi economică ale vieţii cotidiene în comunism. Astfel, nu este surprinzător că în evaluarea intervalului istoric coexistă o judecată severă şi critică asupra regimului politic şi o idealizare a unor aspecte considerate ca definitorii pentru ordinea social-economică în perioada comunistă. Nu în ultimul rând, existenţa unor traume colective şi individuale pe întreaga durată a regimului comunist este sugerată de faptul că majoritatea celor intervievaţi se pronunţă în favoarea comemorării şi memorializării intervalului istoric marcat de dictatura comunistă în România.

Metodologie
Eşantionul a fost unul naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste. Selecţia gospodăriilor şi a persoanelor intervievate a fost una aleatoare. Au fost intervievate 1.133 persoane.

Eroarea de reprezentativitate este de 2,9%, cu o probabilitate de 0,95.

Interviurile au fost realizate pe bază de chestionar standardizat, faţă în faţă, la domiciliul persoanelor intervievate. Datele au fost culese în cadrul omnibusului CSOP în perioada 27 august – 2 septembrie 2010.

Datele au fost validate şi ponderate în funcţie de sex, vârstă, naţionalitate, domiciliu şi regiune pe baza datelor INS.