joi, 31 martie 2011

VINERI, la IAŞI: LANSAREA CĂRŢII "CHESTIUNEA EVREIASCĂ ÎN DOCUMENTELE MILITARE ROMÂNE 1941-1944", editată de Ottmar Traşcă



Centrul Cultural German Iaşi vă informează de următorul eveniment.


Prezentare de carte
„Chestiunea evreiască“ în documente militare române.
1941-1944

Data: Vineri, 1 aprilie 2011, ora 17:00
Locaţia: Librăria Avant-Garde Librarium (Str. Lăpuşneanu nr.16)
Parteneri: Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Avant-Garde Librarium
Parteneri media: Ziarul de Iaşi, Iaşifun, Radio Iaşi, TVR Iaşi

În cadrul seriei de evenimente CaféKultour 2011, Centrul Cultural German Iaşi, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Editura Institutul European,  şi librăria Avant-Garde Librarium au plăcerea de a vă invita la prezentarea de carte „Chestiunea evreiască“ în documente militare române. 1941-1944 a istoricului Ottmar Traşcă. Prezentarea cărţii va fi făcută de Drd. Adrian Cioflâncă, Dr. Alexandru Florian şi Dr. Dorin Dobrincu.

Invitaţi: Dr. Ottmar Traşcă – cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Drd. Adrian Cioflâncă – cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Dr. Alexandru Florian – director general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Dr. Dorin Dobrincu - director general al Arhivelor Naţionale Istorice Centrale ale României.

Adrian Cioflâncă despre cartea lui Ottmar Traşcă:
Meseria de istoric este o meserie de sine stătătoare, cu rigori de neocolit, cu standarde de specializare, menită doar celor care arată multă ştiinţă de carte, curiozitate perseverentă, inteligenţă interpretativă şi disponibilitate la efort. Ottmar Traşcă, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj, are profilul unui istoric clasic, iar munca sa este un omagiu adus ştiinţei.
Cartea sa privind implicarea armatei române în Holocaust reuşeşte performanţa de a aduce în faţa cititorilor documente extrem de importante din arhive în care nu se intră foarte uşor – în special din Arhivele Militare de la Piteşti. În condiţiile în care regimul Antonescu era unul extrem de militarizat, multe din secretele istoriei recente a României se află ascunse în acele arhive. Fără ele nu vom înţelege resorturile şi mecanismele decizionale ale asocierii României la proiectul genocidar nazist. Suntem abia la începutul cunoaşterii istorice pe acest subiect, iar Ottmar Traşcă contribuie prin această culegere de documente la consolidarea unui cap de pod important pentru istoriografia Holocaustului din România.

Adrian Cioflâncă: Armata română şi masacrele genocidare din anul 1941
„Soluţia finală” în formula lagărelor de exterminare şi a camerelor de gazare a fost decisă abia la sfârşitul anului 1941. Până atunci, însă, circa un milion de evrei fuseseră deja ucişi în masacrele din timpul campaniei militare împotriva Uniunii Sovietice. Armata română a luat parte la aceste masacre, uneori pe cont propriu, alteori în colaborare cu armata germană. Acest fapt nu este încă foarte bine cunoscut, din cauza tabuului public instituit asupra subiectului şi a accesului complicat la arhive.

„Chestiunea evreiasca” în documente militare române.
1941-1944
Politica antisemită a regimului antonescian în perioada 1940­-1944 a constituit un subiect de maxim interes pentru istoricii romani şi străini, ce s-­a materializat prin îmbogăţirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele etc. publicate au abordat diverse aspecte referitoare la persecutarea, deportarea şi exterminarea evreilor din Romania în cursul celui de-­al Doilea Război Mondial, introducând în circuitul ştiinţific o gamă variată de opinii şi interpretări. „Chestiunea evreiască” în documente militare române (1941-1944) îşi propune să continue aceste preocupări şi să investigheze - pe baza unor documente inedite provenite din cele mai importante arhive româneşti - rolul jucat de armata română în elaborarea şi aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea rând, credem că politica anti­semită implementată de Conducătorul statului nu poate fi explicată şi înţeleasă pe deplin fără cunoaşterea "aportului" autorităţilor şi comandamentelor militare, de la cel mai înalt nivel până la eşaloanele inferioare: Ministerul Apărării Naţionale, Marele Stat Ma­jor, Armate, Corpuri de Armată, Divizii, Regimente, Comandamente Teritoriale, Cercuri de Recrutare etc. Nu în ultimul rând, investigarea şi valorificarea documentelor provenite de la autorităţile militare contribuie nu numai la clarificarea unor aspecte mai mult sau mai puţin cunoscute/controversate, dar, în acelaşi timp, este în măsura să infirme inclusiv clişeele şi opiniile preconcepute vehiculate în cadrul istoriografiei cu privire la responsabilitatea armatei române în Holocaust.
 

Niciun comentariu: