vineri, 5 ianuarie 2018

JEAN ANCEL, 10 ani după

Se fac 10 ani de la dispariția prematură a lui Jean Ancel, cel mai important istoric al Holocaustului din România. Am avut privilegiul să-l cunosc în timpul Comisiei Wiesel, în 2004, și de atunci am tot ținut legătura. Mi-a trimis cu dedicație ultimele sale cărti și mi-a răspuns prompt la întrebarile mele de cercetare, chiar și când era foarte bolnav. Ultimele emailuri de la el sunt dureroase. 


Ceea ce a facut Ancel în materie de cercetare este înca neegalat, deși pe alocuri a fost deja emulat și corectat. Avea o putere de muncă excepțională, iar cărțile sale reprezintă munca de decenii (greu de imaginat astăzi în ritmul infernal al proiectelor și dead-line-urilor). A văzut milioane de pagini de documente, în Israel, România, SUA, Germania, spațiul ex-sovietic, având o capacitate de sinteză și coroborare a informațiilor foarte rară.

Ancel era originar din Iași și avea un an în timpul pogromului. Tatăl său a avut de suferit atunci și a rămas cu traume toată viața. Jean a emigrat în Israel în 1963 și a început să studieze la Yad Vashem istoria Holocaustului din România. 

A călătorit în România comunistă de câteva ori. Securitatea l-a monitorizat strict pentru că a fost informată că „manifestă interes să obțină informații referitoare la așa-zisa participare a românilor la exterminarea evreilor”. Era foarte critic la adresa comunismului și a modului în care istoricii regimului scriau istoria contemporană. În planurile de măsuri, Securitatea a luat în calcul inclusiv confiscarea documentelor la graniță, declararea ca indezirabil, influențarea sau compromiterea sa. Fotografia reprodusă aici este din timpul unui filaj (și se găsește astăzi în arhiva CNSAS). Voi edita cu Radu Ioanid un volum despre dosarele de Securitate ale lui Ancel.



Niciun comentariu: