marți, 1 iulie 2008

O ANALIZA A ALEGERILOR LOCALE DE LA IASI

PRIMARUL CUI?

Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 26/06/2008

Gheorghe Nichita a spus ca va fi primarul tuturor iesenilor. Sa vedem totusi pe cine reprezinta acesta.

Despre turul doi al alegerile locale de la Iasi au fost scrise deja numeroase analize, unele decente, alte aberante. Putine au fost si obiective. Cei mai multi si-au reconfirmat simpatii sau antipatii anterioare, pentru a-si justifica post factum comportamentul jurnalistic din timpul alegerilor. Nici textul care urmeaza nu este unul suta la suta obiectiv, dar este un text informat si bazat pe bun simt.

Nu intentionez sa repet aici lucrurile valabile observate si nici sa polemizez cu ineptiile. Insist doar asupra lucrurilor pe care nu le-am vazut spuse pina acum.

In primul rind, lucruri care nu aveau cum sa fie stiute. In paralel cu exit-poll-ul Insomar, a existat un exit-poll realizat de Fast Training Consulting (FTC), firma ieseana care a realizat mai multe sondaje corecte inaintea si in timpul campaniei electorale. Datele sint lamuritoare asupra comportamentului de vot al iesenilor la aceste alegeri. Practic, impactul votului exercitat dimineata a fost hotaritor asupra rezultatului final. Dupa prima ora de votare, Gheorghe Nichita conducea cu aproape 72%, in timp ce Dumitru Oprea avea restul de 28%. Dupa inca o ora, se ajunsese la 66,2%-34,7%, iar dupa alte doua ore - la 59,3%-40,6%. Dupa prinz, ritmul scaderii lui Nichita s-a diminuat, candidatul PSD stabilizindu-se in jur de 54% dupa ora 15.00, rezultat care s-a pastrat pina la final.

Cine voteaza dimineata, se stie, iar datele FTC confirma. In primele ore ale diminetii, persoanele peste 54 de ani constituiau circa 55% din totalul votantilor, iar cele intre 45 si 54 de ani, inca 20%. Zdrobitor. Pina la sfirsit, ponderea celor peste 45 de ani prezenti la vot a ramas de peste 50% din totalul celor care si-au exercitat votul. Reamintim ca prezenta la vot pe municipiu a fost de 32%, adica ceva peste 100.000 de persoane.

In primele ore de vot, exista cartiere intregi unde prezenta tinerilor sub 24 de ani a fost de 0%. La inchiderea urnelor, ponderea tinerilor sub 24 de ani din totalul celor prezenti la urne a fost de 11,8%. Oricum, se stie din sondajele anterioare, votul tinerilor din acest segment a fost impartit intre Nichita si Oprea, tinerii mai putin educati si din cartiere slab dezvoltate optind majoritar pentru Nichita, iar studentii si absolventii de studii superioare - pentru Oprea. Pe categorii profesionale, studentii au contat cu 10% din totalul votantilor, in timp ce salariatii au ocupat 53% din total, iar pensionarii 31% (restul insignifiant fiind ocupat de someri si intreprinzatori). Tinerii intre 25 si 34 de ani, electoratul cel mai important al lui Oprea, a fost ceva mai activ, aparind la urne incepind cu ora prinzului, dar tot intr-un numar redus, fapt care a facut sa conteze la final cu doar 17,2% din totalul celor prezenti la vot.

La fel de relevant este votul pe cartiere. Dar inainte de a furniza informatii din exit-poll, citeva detalii sint necesare. Decisiva pentru rezultatul din primul tur a fost victoria lui Nichita in cartiere precum Alexandru cel Bun, Dacia sau Oancea. Prezentarea rezultatelor din cartiere pe procente facuta de presa dupa primul tur este inselatoare. Se parea ca victoria lui Nichita din cartiere precum Alexandru, Dacia, Nicolina, Podu Ros - Cantemir, Frumoasa etc. este cit de cit contrabalansata de victoria lui Oprea din alte cartiere, precum Canta-Pacurari, Centru, Copou. In fapt, numarul de voturi al fiecarui cartier este cheia. Alexandru are o pondere de 12% din totalul electoratului din Iasi, Dacia de 8,7%, iar Oancea, alaturi de Ciurchi si Gradinari, de 8,3%. Din aceste zone, Nichita a cules nu mai putin de 14.000 de voturi in primul tur, din totalul de aproape 43.000 obtinute (asadar, o treime). Zonele unde a invins Oprea conteaza mult mai putin: ceva mai important este Pacurariul, care are o pondere de 8,5% din totalul electoratului, in timp ce Centrul are doar 1,8%, iar Copoul circa 5%. Oprea nu a luat nici 7.000 de voturi din aceste zone, din totalul de 36.500 obtinute (deci, o cincime).

Ambii candidati au avut ca strategie in turul doi focalizarea pe cartierele mari - Alexandru, Dacia, Oancea-Tatarasi, fidelizarea electoratului din primul tur si atragerea voturilor PNL. Strategia a dat road pentru ambele parti, dar rezultatul a fost ca diferenta initiala s-a pastrat.
PSD a ocupat primul terenul in Alexandru, amplasind o scena si un ecran in mijlocul cartierului, iar PD-L s-a concentrat pe Dacia si Oancea, unde a montat ecrane pentru vizionarea meciurilor Campionatului european si a trimis grosul oamenilor de teren. Efectele s-au vazut in rezultatele finale: Nichita a crescut in Alexandru de la 54% in primul tur la 64% in al doilea, iar Oprea a crescut in Dacia de la 32% in primul tur la 43% in turul doi si a invins la limita in Tatarasi Sud. A atirnat mai greu victoria lui Nichita din Alexandru (reamintesc, cartierul cu ponderea cea mai mare din totalul electoratului), unde la prima ora de vot primarul in functie avea un neverosimil 97%. Diferente mari de vot in favoarea lui Nichita au mai fost in Podu Ros - Cantemir, Socola-Bucium si Galata-Mircea - adica zone de pensionari sau mai putin dezvoltate.

Sondajele de dupa primul tur au aratat ca votantii lui Cristian Adomnitei s-au impartit in parti relativ egale intre Oprea si Nichita, cu un avantaj de citeva procente pentru primul. Electoratul din primul tur a fost conservat de ambele parti. Mai mult, fiecare a reusit sa creasca cu citeva mii de voturi: Nichita de la 43.000 la aproape 56.000, iar Oprea de la 36.500 la 47.400.

Primarul cui? (2)

Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii: 27/06/2008

Gheorghe Nichita a spus ca va fi primarul tuturor iesenilor. Insa el a fost votat in cea mai mare parte de virstnici si de locuitorii cartierelor muncitoresti.


Combinind datele exit-poll-ului realizat de FTC cu informatii din sondaje anterioare, avem urmatorul profil al votantilor principalilor doi candidati. Nichita a fost votat cu precadere de persoane de virsta a treia, peste 54 de ani (67% dintre acestia), care au avut si prezenta cea mai mare la vot pe categorii de virsta (peste 34% din totalul votantilor). Acesta a fost votul decisiv. In intervalul de virsta 45-54 de ani, Nichita a obtinut un avantaj usor (52,5 la 47,5), iar in toate celelalte categorii de virsta a iesit invingator Dumitru Oprea - chiar detasat in rindul tinerilor (peste 60%) - insa prezenta scazuta la vot a celor pina in 44 de ani a facut ca balanta sa incline in favoarea lui Nichita. Pe criterii de sex, nu exista diferente relevante intre cele doua parti. Nichita a mai fost votat masiv de pensionari (70% dintre acestia) si someri (62,5%). In rest, toate celelalte categorii profesionale au votat majoritar cu Oprea (studenti - 64%, intreprinzatori - 63%, salariati - 55%) - insa, la fel, a contat ponderea mai mica a acestora din totalul votantilor. Din sondajele anterioare, se stie ca Nichita este preferat in special de salariatii la intreprinderi de stat si functionari. In fine, Nichita a fost preferatul cartierelor noi, "industriale", mai slab dezvoltate sau cu multi pensionari - Alexandru cel Bun, Dacia, Galata, Mircea cel Batrin, Bularga, Frumoasa, Podu Ros. Votul a fost echilibrat in cartiere precum Cantemir si Tatarasi. Dumitru Oprea a invins in Copou, Centru, Gara, Pacurari si Nicolina.

Dincolo de orice polemica, cifrele vorbesc singure. Este clar ca, tehnic vorbind, Gheorghe Nichita este - ca sa ne referim doar la cele mai mari categorii de votanti - in primul rind primarul a circa 25.000 de virstnici (peste 54 de ani, la care se adauga aproximativ alti 10.000 din intervalul 45-54 de ani) si al celor circa 25.000 de votanti din cartierele slab dezvoltate (mentionate mai sus). Nichita are dreptul sa vor vorbeasca doar in numele a circa 10.000 de tineri (cei mai multi cu studii putine, din cartiere sarace si, probabil, o parte membri ai galeriei de la Poli sau simpatizanti PSD). Cind stim ca Nichita a avut cu totul 55.000 de voturi, intelegem cit a contat acest vot compact in rezultatul final.

Aceste date ofera un unghi nou de analiza a alegerilor locale. Pina acum, majoritatea comentariilor s-au focalizat pe campania electorala, comunicare, sloganuri etc. Or, anul acesta in toata tara a contat foarte putin comunicarea pe verticala pe care o pune in scena campania electorala. Exista mai multe analize privind alegerile din diferite orase, inclusiv pe Bucuresti, care confirma acest lucru. La Iasi se vede clar ca au inclinat balanta alegerilor oameni din categorii cu o foarte slaba expunere mediatica, adica precar informate, si din zone pentru care politica in forma perceputa de categoriile educate, informate, cu toate subtilitatile aferente, nu are sens si nici nu prezinta interes. In aceste zone, cu mare densitate de populatie, conteaza foarte mult comunicarea pe orizontala, in sociabilitatile de cartier sau de la locul de munca. Este locul unde circula perfect ideile simple si tari, zvonurile, "ideile primite" etc.

Din punctul meu de vedere, dincolo de sloganuri, promisiuni si programe, alte lucruri au contribuit decisiv. Incep cu cele evidente. S-a vorbit deja, in conditiile unei prezente la vot de doar 32%, de esecul ambilor candidati de a mobiliza electoratul pe ansamblu. Diferenta a fost facuta de faptul ca Nichita a reusit intr-o mai buna masura sa mobilizeze cartierele sarace si virstnicii, iar Oprea nu a reusit la fel de bine sa mobilizeze electoratul sau tinta, electoratul activ si educat. Abuzul de interpretare tine de faptul ca intreaga vina este atribuita candidatilor si staff-urilor de campanie. In fapt - am mai scris pe acest subiect - cifrele privind prezenta la vot arata o scadere constanta incepind din 1990 incoace si, specific pentru ultimii ani, o scadere a consumului media si diminuarea interesului pentru politica. Se produce ceea ce am numit privatizarea intereselor oamenilor. Profitind de stabilitatea din ultimii ani si de imbunatatirea nivelului de trai, oamenii s-au reorientat intr-o mai mare masura spre viata privata, fiind mai atenti la prosperitatea proprie, la competitia sociala, la loisir, decit la treburile cetatii. Fortele centrifuge din societate, tentatiile escapiste sint in acest moment mai puternice. Aceste tendinte au afectat mai ales electoratul lui Oprea.

Deocamdata, la noi functioneaza un tip de "democratie delegativa", dupa expresia lui G. O'Donnell, in care marea masa a electoratului lasa votul la indemina unei minoritati si apoi lasa decizia la discretia unei oligarhii, predispusa la abuz si coruptie.

Sondajele preelectorale de la Iasi au aratat citeva lucruri ingrijoratoare: un slab interes al populatiei fata de politica in general si fata de eficienta administratiei locale in particular, confuzii majore, impartasite la scara mare, privind atributiile si responsabilitatile Primariei si ale Consiliului Local, si, ca urmare, slabe asteptari fata municipalitate si fata de alegeri. Aceste tendinte nu au putut fi rasturnate de campania electorala.

Doua caracteristici structurale ale Iasului au cintarit greu - si in trecut si acum - in compozitia votului: structura demografica si ponderea mare a sectorului de stat in economia locala. Sa ma explic.

Putina istorie ne ajuta sa intelegem. Inainte de primul razboi mondial, populatia orasului numara circa 100.000 de persoane, dintre care jumatate erau evrei. Dupa pogromul de la Iasi si dupa miscarea de emigrare a evreilor, jumatatea evreiasca a orasului a disparut aproape cu totul. Asadar, luind brut cifrele, din cei circa 350.000 de locuitori ai Iasului de azi, doar circa a saptea parte au o traditie urbana locala de doua generatii. Intr-o statistica realizata de autoritatile comuniste in anii '70, aflata in arhive, aflam ca circa doua treimi din populatia orasului era constituita din meteci, adica din oameni veniti din afara orasului, in mare lor majoritate provenind, se spunea in document, din zonele rurale ale judetului. Acestea erau efectele ingineriei demografice realizate de regimul comunist, care a transplantat populatie rurala in orase pentru a sustine politica sa de industrializare si urbanizare fortata. Asa au aparut asa numitele cartiere muncitoresti. Dupa 1989, aceasta categorie de populatie, care nu este inca de deplin urbanizata, s-a comportat conservator, a votat in general cu PSD, a fost intr-o mare masura dependenta de stat, de autoritati. Acestui electorat i s-a adresat Nichita intr-o buna masura.

Primarul cui? (3)
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii: 28/06/2008

Gheorghe Nichita a spus ca va fi primarul tuturor iesenilor. El este insa in primul rind reprezentantul Iasului de stat.

Inca o problema structurala care a cintarit greu in rezultatul alegerilor. Conform datelor prezentate de ministrul Economiei, Iasul a ramas preponderent de stat. Astfel, din primii 25 de angajatori ai judetului Iasi, 18 sint institutii sau companii de stat, iar 7 sint societati privatizate. Lipsa de interes a Primariei pentru atragerea investitiilor in oras a facut ca foarte multi angajati sa depinda in continuare de stat. Am pomenit deja ca cei mai multi dintre salariatii la stat care au fost la urne au votat cu Gheorghe Nichita.

La aceasta se adauga faptul ca Primaria a evitat sa privatizeze regiile aflate in subordinea sa. Doua au fost motivele principale: i-a transformat pe angajatii acestora in electorat captiv, iar regiile au fost utilizate electoral la scara mare. Cine a discutat cu angajatii din regii pe timpul campaniei electorale a aflat ca PD-L intentioneaza sa desfiinteze regiile si sa-i dea pe toti afara. PSD a raspindit peste tot zvonuri alarmiste, combinindu-le cu felurite recompense pentru a-si fideliza acest electorat. Totodata, regiile au fost utilizate pe fata in campania electorala. Citadinul s-a ocupat cu asfaltarile electorale (inclusiv de cirpelile pe ploaie), Salubris a avut in grija cosmetizarea peste noapte a orasului, iar RATP (o regie falimentara) a distribuit tot felul de gratuitati, a organizat evenimente festive cu substrat electoral si, in plus, a fost unul din sediile de campanie ale PSD. RAJAC, aflat in subordinea Consiliului Judetean, dar care a ramas fieful lui Nichita, si CET au tinut inghetate preturile pina imediat dupa alegeri.

Dar cel mai important agent electoral a fost chiar Primaria (care, deloc lipsit de importanta, are un numar record de angajati in comparatie cu alte primarii de acelasi calibru din tara). "Iasi 600" a fost principalul canal prin care fonduri publice au fost folosite (irosite) electoral pentru concerte, bannere propagandistice sau, culmea prostului gust, pentru desenarea logo-ului programului "Iasi 600" din trupuri umane, ca pe vremea lui Ceausescu. In plina campanie electorala, au fost distribuite scrisori in care erau promise locuinte pentru tineri la preturi avantajoase. "Ajutoare sociale" sau alte stimulente au fost distribuite de oamenii Primariei din usa in usa inaintea alegerilor.

Care este problema cu implicarea Primariei si a regiilor in campania electorala? E simplu: legea interzice explicit folosirea resurselor financiare, umane si tehnice ale institutiilor publice si ale regiilor autonome (Legea 336/2006, art. 10) si, totodata, penalizeaza sever (in teorie, e drept) cumpararea voturilor. De ce nu se sesizeaza autoritatile? De ce nu au luat atitudine presa si societatea civila? Greu de raspuns. Probabil, abuzul s-a transformat in normalitate in democratia noastra. Mai probabil, explicatia sta intr-un amestec de servilism, timorare, oportunism si diferite interese.

Lipsa de reactie a autoritatilor, a presei si a societatii civile s-a vazut cel mai bine odata cu declansarea campaniei murdare de catre PSD intre cele doua tururi de scrutin. Politia, de altfel, s-a comportat nauc si servil de-a lungul intregii campanii. "Dom'le, noi sintem la mijloc si mai bine nu ne bagam", mi-a sintetizat perfect atitudinea institutiei sale un politist de la Sectia 4. Ca sa nu mai vorbim de politia comunitara care a fost, parca, garda pretoriana a primarului. Mai misca pe cineva daca spun ca politia este platita din bani publici?

Nici presa nu a fost mai breaza. Spre deosebire de toamna, cind a intimpinat viguros ziarul "Ancheta", o mizerie electorala atribuita PSD, de data aceasta presa a tacut perplexa sau interesata. Desi orasul era invadat de caricaturi imunde si de ziare jegoase, subiectul nici nu exista pentru ziaristi. Presa locala s-a comportat ciudat in timpul alegerilor din ultimii ani, din 2000, 2004 si acum. Pe parcursul campaniei electorale, conducerile ziarelor au pus criteriul lucrativ pe prim plan, preferind sa ia bani din toate partile si sa-si suspende temporar spiritul critic (asta in cazul ziarelor care au avut vreodata asa ceva). Am vazut la conferinte de presa o multime de ziaristi slab pregatiti, depasiti de evenimente, striviti de politica redactiilor lor. Am mai vazut triste ipostaze ale tineretii, ziaristi-torpila, de la publicatii fantoma, trimisi de PSD, a caror singura misiune era sa tulbure viata adversarilor politici ai primarului. Iarasi ma intreb, mai misca pe cineva daca spun ca nu asta este treaba presei? Chiar sint ziarele multumite de modul in care si-au indeplinit rolul de ciine de paza al democratiei in timpul administratiei Nichita sau nici nu mai conteaza?

Si de la societatea civila ma asteptam la mai mult. De exemplu, de la Grupul de Dialog Social din Iasi - si spun asta, daca doriti, autocritic, pentru ca inca fac parte din acesta.

Revenind la procesul electoral propriu-zis, ar mai fi citeva lucruri de observat. Am pomenit deja ca in privinta campaniei pozitive au existat asemanari de strategie intre PSD si PD-L. Diferenta a fost facuta de PSD in alte doua privinte: a investit in campania electorala sume imense, efort cu care PD-L nu a putut tine pasul, si a decis sa apeleze dupa turul I la o masiva campanie murdara, la care PD-L a ales sa nu raspunda.

PSD a dominat decisiv out-door-ul, inchiriind panouri noi, preluind o parte din panourile PNL, deturnind locuri de afisaj folosite in prealabil pentru campania "Iasi-600" si inlocuind majoritatea afiselor cu mesaj pozitiv ale lui Nichita cu caricaturi de joasa speta. Pentru cine nu stie preturile de afisaj, este de spus ca toate acestea au costat, la nivelul intregii campanii, zeci de mii de euro, probabil peste o suta de mii. Alte zeci de mii de euro au intrat in publicitatea electorala din presa scrisa, unde PSD, de asemenea, a dominat categoric. Nu in ultimul rind, au fost folosite fonduri publice si private pentru a cumpara simpatii, prin distribuirea de "ajutoare", "facilitati" sau pur si simplu a unor sume de bani, in mai multe cartiere. Asteptam rapoartele financiare pentru a vedea de unde au venit toti acesti bani (si pentru a avea harta clientelei lui Nichita), daca a fost depasit plafonul legal si daca sint declarate toate sumele cheltuite.

Peste patru ani sau cind vor fi viitoarele alegeri locale, vom avea alegeri corecte, orientate spre viitor si dezvoltare, daca presa, societatea civila, autoritatile si partidele vor sti sa apere mai eficient democratia, daca Primaria va fi obligata sa nu mai foloseasca resurse publice in scopuri politice, daca ponderea sectorului de stat in economie va fi redusa prin atragerea investitiilor, daca orasul va reusi sa integreze mai eficient cartierele sarace, daca tinerii si electoratul activ in general isi vor trata mai exigent interesele.

Niciun comentariu: