PETIŢIE PENTRU REDUCEREA PENSIILOR FOŞTILOR SECURIŞTI ŞI ACTIVIŞTI COMUNIŞTI DE RANG ÎNALT
Textul a fost publicat pe 19 ianuarie a.c. în Revista 22 şi Ziarul de Iaşi. Lista completă a semnatarilor petiţiei se găseşte pe site-ul http://ssir.org.ro/ şi pe acest blog (urmariti update-urile succesive). Vladimir Tismaneanu a dedicat petitiei un editorial convingator in Evenimentul Zilei. Puteti consulta si Hotnews, Memoria.ro, Tele M, Newsiasi, Iascastiga. Adeziunile pot fi trimise în continuare la adresa asociatiassir@yahoo.com sub forma: nume, profesie, oras de rezidenta. Ulterior, vom inregistra aceasta petitie la registratura Guvernului.
Prin această petiţie, readucem în atenţie solicitarea societăţii civile de reducere a pensiilor foştilor activişti comunişti de rang înalt şi a responsabililor din aparatul represiv al Securităţii. Această cerere a fost formulată de mai multe ori până acum, în forme uşor diferite, de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006), Grupul pentru Dialog Social (2007) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2008). Comisia Prezidenţială, care a declarat regimul comunist ca “ilegitim şi criminal”, recomanda, în Raportul Final, ca “foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei şi ai Ministerului de Interne, ai «Justiţiei» comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei”. Grupul pentru Dialog Social a cerut, la rându-i, printr-un comunicat, „reducerea cuantumului pensiilor foştilor securişti la nivelul unei pensii medii din sistemul public”. În fine, IICCR a iniţiat un proiect de lege prin care se stabilea ca pensiile responsabililor regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice să fie reduse la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
În prezent, pensiile foştilor activişti comunişti şi angajaţi ai Securităţii sunt de câteva ori mai mari decât pensia medie. Reamintim că angajaţii Securităţii au fost pensionaţi după o lege specială, care i-a favorizat în raport cu restul populaţiei. Activiştii şi securiştii au făcut parte dintr-un sistem de privilegii înainte de 1989 şi au rămas privilegiaţi şi după revoluţie. Considerăm că este profund imoral ca promotorii unui sistem criminal să se bucure de impunitate într-un regim democratic şi, în plus, să beneficieze de favoruri. Orice reformă care vizează modernizarea statului nu poate fi compatibilă cu onorarea acelora care au transformat statul în instrument de represiune politică, în perioada 1948-1989.
În contextul dezbaterilor legate de legea unică a pensiilor, solicităm Guvernului României să găsească, împreună cu societatea civilă şi instituţiile academice care se ocupă de studiul comunismului, o formulă legală, în acord cu Constituţia României, prin care pensiile celor responsabili pentru nelegiuirile regimului comunist să fie reduse. Există precedente şi soluţii legale practicate în alte ţări ieşite de sub dictaturi, înregistrate în literatura de specialitate privind aşa-numita „justiţie de tranziţie”. Reducerea sau chiar eliminarea pensiilor s-au numărat printre măsurile luate în Europa după 1945 împotriva responsabililor nazişti şi a colaboratorilor acestora din ţările aliate. Câteva din statele est-europene post-comuniste au recurs, de asemenea, la sancţionarea celor responsabili de abuzurile comunismului prin reducerea pensiilor. Germania este cel mai cunoscut exemplu, iar Polonia, cel mai recent. De la 1 ianuarie 2010, pensiile a peste 24.000 de oficiali comunişti şi ofiţeri ai poliţiei politice din Polonia au fost diminuate cu peste 50%.
În condiţiile în care România a condamnat oficial regimul comunist, a venit vremea ca măsurile concrete de decomunizare să fie puse în practică. Este nevoie de acestea ca semn reparatoriu faţă de victimele comunismului şi pentru a arăta că încălcarea drepturilor omului, a legilor şi normelor democratice nu rămâne nesancţionată.
Petiţie iniţiată de Societatea de Studii Istorice din România, Iaşi, 12 ianuarie 2010.
SEMNATARI
Membrii Societăţii de Studii Istorice din România: Dorin Dobrincu, Bogdan Maleon, Florea Ioncioaia, Adrian Cioflâncă, Andrei Muraru, Ovidiu Buruiană, Leonidas Rados, Liviu Brătescu, Mihai Chiper, Arcadie Bodale, Cătălin Botoşineanu.
Gabriel Liiceanu (filosof, Bucureşti), Nicolae Manolescu (critic literar, Bucureşti), Norman Manea (scriitor, New York), Dumitru Ţepeneag (scriitor, Paris), Ana Blandiana (poetă, Bucureşti), Romulus Rusan (scriitor, Bucureşti), Dan Petrescu (scriitor, Iaşi), Dan Lungu (scriitor, Iaşi), Caius Dobrescu (scriitor, prof. univ., Braşov), Mircea Mihăieş (scriitor şi jurnalist, Bucureşti/Timişoara), Ruxandra Cesereanu (scriitoare, Cluj), Doina Jela (scriitoare, Bucureşti), Liviu Antonesei (scriitor, Iaşi), Ion Zubaşcu (scriitor, Bucureşti), Chris Tănăsescu (poet, prof. univ., Bucureşti), Radu Negrescu-Suţu (jurnalist, scriitor, Paris), Traian Ştef (scriitor, Oradea), Radu Ulmeanu (scriitor, editor, Satu Mare), Vasile Baghiu (scriitor, Piatra Neamţ), Şerban Foarţă (scriitor, Timişoara), Tania Radu (scriitoare, Bucureşti), Dan Sociu (scriitor, Bucureşti), Daniel Vighi (scriitor, Timişoara), Cassian Maria Spiridon (scriitor, Iaşi), Ioan Muslea (scriitor, Cluj), Virgil Diaconu (poet, Piteşti), Viorel Padina (poet, blogger, Corabia), Roxana Ghita (scriitor, Craiova), Cătălin Ghita (scriitor, Craiova), Florin Toma (scriitor), Aurel Ion Brumaru (scriitor, Codlea), Ioana Orleanu (scriitoare, Augsburg, Germania), Radu Vancu (scriitor, Sibiu), Dan Dănila (poet, Ludwigsburg, Germania), Ruslan Carţa (poet, traducător, Bucureşti), Cristina Comanescu (scriitor, Berlin, Germania), Paul Tumanian (scriitor, Bucureşti), Victoria Milescu (scriitor, Bucureşti), Dumitru-Mircea Buda (scriitor, Târgu Mureş), Gheorghe Istrate (poet, Bucureşti), Radu Barbulescu (scriitor, jurnalist, Munchen, Germania), Titu Popescu (scriitor, prof. univ., Karlsfeld, Germania), Pavel Chihaia (scriitor, istoric de artă medievală, München, Germania), Ion Milos (scriitor, Malmo, Suedia), Silvia Butnaru (poetă, Norheim, Germania), Ion Murgeanu (scriitor, Bucureşti), Paul Spirescu (poet, Adjud), Honorina Chitic (poet, medic, Malmo, Suedia), Ion Dragomir (poet, Constanţa).
Orest Onofrei (senator, Suceava), Cristian Preda (prof. univ., deputat european, Bucureşti), Monica Macovei (parlamentar european, Bucureşti), Alexandru Herlea (fost ministru, prof. univ., Montbéliard, Franţa), Cristian Zăinescu (dr. inginer, fost deputat, Iaşi), Florea Sorin (viceprimar, Miroslava – Iaşi), George Calalb (fost vicepresedinte Acţiunea Populară, medic, Bucureşti).
Mihai Şora (filosof, Bucureşti), Luiza Palanciuc (cercetător, Paris, Franţa), Cătălin Popa (filosof, Oradea).
Victor Rebengiuc (actor, Bucureşti), Ion Caramitru (actor, regizor, Bucureşti), Alexandru Solomon (cineast, Bucureşti), Marin Marian-Balaşa (muzicolog, Bucureşti), Anca Măniuţiu (conf. univ., Cluj), Mihai Măniuţiu (regizor, prof. univ., Cluj), Sorin Ilieşiu (regizor, scenarist, Bucureşti), Devis Grebu (artist plastic, Bucureşti), Anca Similar (asist. univ., Cluj), Nick Sava (artist, Iaşi), Ioana Voicu-Arnăuţoiu (conf. univ., Bucureşti), Cornel Ţăranu (compozitor, Cluj), Maria Felicia Becker-Brindea (coregraf, Luxembourg), Alexandru Fronea (designer, Bucureşti), Corneliu Cojocaru (operator imagine, Bucureşti), Claudia Maru Hanghiuc (solistă opera, scriitoare, Bucureşti), Liana Saxone-Horodi (pictor, publicist, Haifa-Israel), Despina Petecel (muzicolog, Bucureşti), Gabriel Lascar Mindrila (director muzical), Michaela Istrate (artist plastic, Bucureşti), Maria Eliza Istrate (designer modă, Bucureşti), Andreiana Mihail (director galerie de artă, Bucureşti), Irina Hasnas Hubbard (artist plastic şi muzeograf, Bucureşti).
Ioan T. Morar (scriitor, jurnalist, Bucureşti), Dan Tapalagă (jurnalist, Bucureşti), Andreea Pora (jurnalist, Bucureşti), Horaţiu Pepine (jurnalist, Bucureşti), Liviu Cangeopol (ziarist, Atlanta, SUA), Radu Călin Cristea (jurnalist, Bucureşti), Dragoş Aligică (publicist, Bucureşti), Gelu Trandafir (jurnalist, Bucureşti), Nestor Ratesh (jurnalist pensionar, Bucureşti), Carmen Muşat (publicist, Bucureşti), Mirela Corlăţan (jurnalist, Bucureşti), Hannelore Baier (jurnalist, Sibiu), Toni Hriţac (jurnalist, Iaşi), Ovidiu Şimonca (jurnalist, Bucureşti), Emilia Chiscop (jurnalist, Iaşi), Alin Fumurescu (publicist, Bloomington, IN, SUA), Grigore L. Culian (editor, New York, SUA), Grigore Sbarcea (editor, Sydney, Australia), Liviu Tofan (jurnalist, Bucureşti), Cristi Ţepeş (redactor tv, Bucureşti), Vera J.Luchian Patton (editor media, Los Angeles, CA-USA), Dwight Luchian-Patton (publisher, Los Angeles, CA-USA), Decebal Constantin Nicolae (jurnalist, Piteşti), Lucian George Rotaru (director sucursală radio, Constanţa), Bogdan Enache (jurnalist, Bucureşti), Ştefana Bianu (membră a Comitetului de onoare al IICCR, Paris), Elek Szokoly (publicist, Târgu Mureş), Neculai Popa (CMR, Los Angeles, CA-USA), Cristian Curte (jurnalist, Bucureşti), Domnica Macri (jurnalist, Bucureşti), Delia Enescu (ziarist, Bucureşti), Otilia Ţeposu (ziarist, Bucureşti), Steliu Lambru (jurnalist, Bucureşti), Andrei Chirmiciu (ziarist, Deva), Virgil Burla (jurnalist, Bucureşti), Mojoiu Elena Antoanela (redactor şef, Bucureşti), Mihai-Cristian Ştirbu (jurnalist, Bucureşti), Mihai Mitrica (jurnalist, Bucureşti), Siegfried Woratsch (redactor RTL Luxemburg), Ţicu Goldstein (publicist, traducător, Bucureşti), Ştefan Macovei (trducător, Bucuresşti), Tudor Bogdan (jurnalist, Bucureşti), Werner Kremm (ziarist, traducător, Resiţa), Cerasela Rădulescu (jurnalist, Bruxelles, Belgia), Alexandru Constantin Istrate (producator tv., Bucureşti), Mihai Rogobete (publicist, Drobeta Turnu Severin).
Dan Rădulescu (membru titular al Academiei Române, prof. univ. pensionar, Bucureşti), Octav Popescu (activist pentru drepturile omului, Bucureşti).
Teodor Stanca (fost deţinut politic, inginer, Timişoara), Toma Kassovitz (supraveţuitor al Holocaustului, Piteşti), Constantin Geangu (director, fost deţinut politic), Olga Ursu Ştefan (fiica disidentului Gheorghe Ursu), Dan Mlădinoiu (inginer, fost deţinut politic, Galaţi), Mircea Bozan (fost deţinut politic, grafician, Jagstzell, Germania), Mircea Sevaciuc (fondator Mişcarea 15 Noiembrie 1987, Braşov), Nicolai Tănase (deportat politic, cercetător pensionar, Ploieşti), George Popescu-Glogoveanu (fost deţinut politic, Craiova), Viorica Călinescu (fost deţinut politic, inginer, Sibiu), Jean Cojocaru (fost deţinut politic, Bucureşti).
Vladimir Tismăneanu (prof. univ., Washington, D.C., SUA), Cătălin Avramescu (politolog, Bucureşti), Michael Shafir (prof. univ., Cluj), Daniel Barbu (prof. univ., Bucureşti), Cristian Pîrvulescu (politolog, Bucureşti), Gabriel Andreescu (conf. univ. SNSPA, Bucureşti), Lucian-Dumitru Dîrdală (politolog, Iaşi), Raluca Grosescu (politolog, Bucureşti), Claudiu-Laurenţiu Tabrea (analist relaţii internaţionale, Cluj).
Sanda Golopenţia (prof. univ., Providence - Rhode Island, SUA), Constantin Eretescu (etnolog, Providence, Rhode Island, SUA), Katherine Verdery (prof. univ., New York, SUA), Gail Kligman (prof. univ., Los Angeles, SUA), Lavinia Stan (prof. univ. asociat, Antigonish – Nova Scotia, Canada), Smaranda Vultur (conf. univ., Timişoara), Cătălin Augustin Stoica (lect. univ., sociolog, Bucureşti), Monica Ciobanu (sociolog, Plattsburgh - New York, SUA), Viorel Rogoz (prof. univ., Baia Mare), Cristina-Rodica Poponete (sociolog, Tilburg, Olanda), Bruno Ştefan (sociolog, presedinte BCS), Ioana Popescu (etnolog, Bucureşti).
Andrei Pippidi (istoric, Bucureşti), Mihnea Berindei (istoric, Paris), Leon Volovici (istoric, Ierusalim), Dennis Deletant (istoric, Londra), Andrei Oişteanu (cercetător, Bucureşti), Marius Oprea (istoric, Bucureşti), Stejărel Olaru (istoric, Bucureşti), Cristian Vasile (istoric, Bucureşti), Antal Lukacs (prof. univ., Bucureşti), Armand Goşu (istoric, Bucureşti), Cristian Luca (conf. univ., Galaţi), Felicia Waldman (istoric, Bucureşti), Alexandru Barnea (istoric, Bucureşti), Alexandru-Florin Platon (prof. univ., Iaşi), Florin Ţurcanu (istoric, Bucureşti), Lucian Nastasă-Kovacs (istoric, Cluj), Ştefano Bottoni (istoric, Bologna, Italia), Cristina Petrescu (istoric, Bucureşti), Dragoş Petrescu (istoric, Bucureşti), Virgiliu Ţârău (istoric, Cluj), Ottmar Traşcă, (cercetător ştiinţific, Cluj), Mihail Neamţu (istoric al ideilor, Arad), Alina Pavelescu (istoric, Bucureşti), Igor Caşu (istoric, Chişinău), Ioana Boca (istoric, Bucureşti), Şerban Marin (medievist, Bucureşti), Germina Nagâţ (specialist CNSAS, Bucureşti), Flori Bălănescu (istoric, Bucureşti), Dinu Zamfirescu (istoric, Bucureşti), Andi Mihalache (istoric, Iaşi), Robert Fürtös (muzeograf, Sighet), Novak Zoltan (istoric, Târgu Mureş), Cătălina Mihalache (istoric, Iaşi), Irina Nastasă (istoric, Cluj/München), Clara Mareş (cercetător, Bucureşti), Anca Şincan (istoric, Târgu Mureş), Florin Cîntic (prof. univ., Iaşi), Mircea Munteanu (istoric, Washington, D.C., SUA), Gabriel Catalan (istoric, arhivist, Bucureşti), Frans Adriaen van Helsdingen (istoric, Leiden, Olanda), Daniel Nazare (istoric, Braşov), Dan-Tudor Ionescu (cercetător, Bucureşti), Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (cercetător, Bucureşti), Şerban-Liviu Pavelescu (istoric, Bucureşti), Gina Pană (istoric, Bucureşti), Mircea Stănescu (istoric, Bucureşti), Liviu Pleşa (istoric, Bucureşti), Elisabeta Neagoe-Pleşa (istoric, Bucureşti), Iuliu Cracană (cercetător, Bucureşti), Mihaela Sitariu (doctorand, London-Ontario, Canada), Nicolae Ursulescu (prof. univ., Iaşi), Paul Nistor (istoric, Iaşi), Cristian Sandache (istoric, Iaşi), Adrian Viţalaru (prep. univ., Iaşi), Maria Mureşan (prof. univ., Bucureşti), Viorel Achim (istoric, Bucureşti), Laurenţiu Rădvan (conf. univ., Iaşi), Dan Lazăr (istoric, Iaşi), Claudiu Topor (istoric, Iaşi), Mirela Vernescu (arheolog, Brăila), Radu Stancu (arhivist, Bucureşti), Laura Dumitru (arhivistă, Bucureşti), Nicolae Mihai (istoric, Craiova), Dumitru-Cătălin Rogojanu (istoric, Cluj), Adrian Teleaba (licenţiat în istorie, Mannheim, Germania), Marius Tanasescu (istoric de artă, Montreal, Canada), Ion Motoi-Chicideanu (arheolog, Bucureşti), Andrea Fürtos (muzeograf, Sighet), Carmed Brad (istoric de arta, Bucureşti), Marius Diaconescu (istoric, Bucureşti), Cornel-Florin Seracin (istoric, Timişoara), Dumitru Lăcătuşu (cercetător, Bucureşti), Nicolae Videnie (istoric, Bucureşti), Gaston Cosma (istoric de artă, Darmstadt, Germania).
Adrian Poruciuc (prof. univ., Iaşi), Petru Ursache (prof. univ., Iaşi), Edit Szegedi (conf.univ., Cluj), Lidia Bodea (filolog, Bucureşti), Lidia Gheorghiu Bradley (filolog si publicist, München), Smaranda Enache (filolog, Târgu Mureş), Mircea Păduraru (prep. univ., Iaşi), Sveta Cazanaru (bibliograf, Bucureşti), Romaniţa Constantinescu (romanistă, Heidelberg, Germania).
Adrian Neculau (prof. univ., Iaşi), Mihai Dinu (prof. univ., Bucureşti), Dorin Popa (prof. univ., Iaşi), Dănuţ Jemna (conf. univ., Iaşi), Leon Stan (cercetător, London, Canada), Florin Oprea (profesor dr., Ploieşti), Radu Nechita (conf. univ., Cluj), Andreea Mihaela Marin (cercetător, Bucureşti), Cornelia Sarbu (fizician cercetător, Bucureşti), Gabriel Staicu (lect. univ. dr., Bucureşti), Livia Coroi (profesor dr., Brad), Victor Ciubotariu (prof. univ. pensionar, Montreal, Canada), Marian Gheorghe (profesor asociat, Sheffield, Marea Britanie), Mihail Grecea (cercetător, Leiden, Olanda), Ionuţ-Ovidiu Toma (asist. univ., dr. ing., Iaşi), Emil Roşu (prof. univ., Galaţi), Iulius Rostaş (cercetător, Budapesta), Aurel Mihai Demian (prof. univ. pens., Bucureşti), Adrian Prescornita (conf. univ. pensionar, Braşov), Camil Constantin Ungureanu (prof. univ., Barcelona, Spania), Adrian Lăcătuş (conf. univ., Braşov), Ştefania Marin, (cercetător, München, Germania), Georgeta Condur (lect. univ., jurnalist, Iaşi), Mioara Tumanian (cercetător, Bucureşti), Koos Eniko (cercetător, Cluj), Răzvan Teodorescu (profesor asistent, Tampa, Florida, SUA), Gregoriu Ciortea (cercetător pensionar, Bucureşti), Silviu Bors (lect. univ., Sibiu), Doina Condrea Derer (prof. univ., Bucureşti), Monica Vasileanu (asistent cercetare, Bucureşti), Roxana Utale (conf. univ., Bucureşti), Marius Cîrlan (profesor universitar pensionar, Iaşi), Diana Margarit (prep. univ, drd., Iaşi).
Ştefan Nistor (traducător, Bruxelles, Belgia), Ioana Daje (traducator, Campulung-Muscel), Marius Cosmin Petrus (traducator, Cluj).
Daniel-Sorin Farcaş (editor, Oradea), Iuliana Vatui (redactor editură, Bucureşti), Mihaela Cartiş (corector, Bucureşti), Mihai Niţă (tehnoredactor, Brăila), Giani Popescu (redactor, Bucureşti), Vily Auerbach (editor, Bucureşti), Mirela DeLong (editor, Cluj).
Ligia Taloş (bibliotecară, Sibiu), Ildiko Csoke (bibliotecară, Timişoara), Monica Munteanu (bibliotecară, Timişoara) Ioana Patriche (bibliotecar, Bucureşti), Ana Antoneta Guran (bibliotecară, Baile Herculane), Ioan Dume (librar, Timişoara), Zenovia Constantin (bibliotecară, Timişoara).
Emil Bartoş (conf. univ., Timişoara), Lucian Turcescu (prof. univ. asociat, Montreal, Canada), Kilian Dörr (preot luteran, Sibiu), Corneliu Constantineanu (conf. univ., Timişoara), Dănuţ Mănăstireanu (teolog, Iaşi), Marius David Cruceru (conf. univ., pastor, Oradea), Alexandru Nădăban (teolog, Arad), Emil Meştereagă (lect. univ., Bucureşti), Emanuel Conţac (asist. univ., Bucureşti), Vasilică Croitor (pastor, Medgidia), Cojocea Gabriel (licenţiat Teologie, Constanţa), John Fleter Tipei (conf. univ. pastor, Bucureşti), Ioan S. Pop (reverend, Cluj).
Dumitru Mureşan (matematician, Bucureşti), Rucsandra M. Corbeanu (geolog, Doha, Qatar), Raul Cotfas (topograf, Topliţa).
Radu Chiriţă (lect. univ., Cluj), Dragoş Marcu (avocat, Bucureşti), Eugenia Crângariu (avocat, Bucureşti), Ion Beuca (jurist, Poienile de sub Munte, jud. Maramureş), Narcisa-Anamaria Bona (jurist, Timişoara), Adela Zoica (jurist, Londra, Marea Britania), Andrei Moroianu (avocat, Bucureşti), Elena Vlăsceanu (avocat, Bucureşti), Gheorghe Călin (jurist, Bucureşti), Sergiu Dan Iugulescu (avocat, Bucureşti), Dorin C. Domuta (jurist, Cluj), Sorin Andreica (jurist, Oradea), Anca Maria Prescornita (juristă pensionară, Braşov), Cristian Şoimaru (jurist, director ONG, Bucureşti), Camelia Jinaru (avocat, Bucureşti), Carmen Olariu (juristă, Bucureşti).
Dan L. Duşleag (medic, prof. univ., Bloomington, Indiana, SUA), Florentina Bocioc (psihoterapeut, Bucureşti), Lucia Duşleag (medic pensionar, Toronto, Canada), Adriana Panaitescu (medic, Iaşi), Daniela Nadaban (psiholog clinician, psihoterapeut, Arad), Camelia Doru (director ICAR, Bucureşti), Mihnea Chiuia (medic, Hastings, Marea Britanie), Miron Oana (farmacist, Bucureşti), Elena Filip (psiholog, Bucureşti), Mihai Picior (paramedic/asistent medical, Modena, Italia), Florica Sabadas (asistent Wolverhampton, Marea Britanie), Daniel Dobrea (chirurg, Iaşi), Daniela Stoica (medic, Bucureşti), Gabriel Popescu (medic, Târgu Mureş), Dan Poraicu (medic, Strasbourg, Franţa), Adriana Cârstea (medic pensionar, SUA), Alexandru Bozan (medic stomatolog, Sibiu, Romania), Sorinel Mocanu (psihoterapeut, Bucureşti), Irina Stanescu (medic pensionar, Bucureşti), Daniel Borteanu (medic dentist, Bucureşti), Mircea Razvan Stan (fizio-terapeut, Bucureşti), Ana Maria Stan (fizio-terapeut, Bucureşti), Otilia Nutu, Paula Trandafirescu (medic stomatolog, Constanţa), Adrian Ilie (medic, Tulcea), Mircea Barnaure (medic, scriitor, Augsburg, Germania), Georgeta Brumaru (psiholog, Codlea), Raluca-Gabriela Tudor (psiholog, Bucureşti), Ioan Botiz (dr., Ruscova, Maramures), Volia Kenig (medic, Bucureşti), Petru Turcu (medic pensionar, Petrosani), Andreia Jennings (psihoterapeut, Londra, Marea Britanie), Mircea Căpuşan (dr., Cluj), Ioan Pîrvulescu (medic, Iaşi), Bogdan Cojocaru (medic stomatolog, Bucureşti), Mădălina Cojocaru (tehnician dentar, Bucureşti), Steluţa Diaconu (farmacistă, Bucureşti), Sanda Dragulin (medic dentist, Bucureşti), Nicolae Felicia (asistentă medicală, Cluj).
Viorel Ion Pîslaru (medic veterinar, Bucureşti), Ion Gheorghe Brumaru (medic veterinar, Codlea), Nicolae Bona (medic veterinar, Timişoara).
Siminica Aurelia Dragomir (asistent social, Arad), Elisabeta Mojoiu (asistent social, Bucureşti).
Camelia Gavrilă (director liceu, Iaşi), Emil Moise (profesor, Buzău), Elena Ilie (profesor, Brăila), Valentin Teodorescu (profesor, Frankfurt am Main), Daniela Ţăranu (profesor, Cluj), Ghiuner Acmola (profesoară pensionară, Constanţa), Florin Chivoci (profesor, Piteşti), Ileana-Cătălina David (profesoară, Bucureşti), Genelica Enache (profesor , Codlea, jud. Braşov), Koós Tiberiu (profesor, Bucureşti), Elena Deleanu (profesor, Fălticeni), Maria Hulber (profesoară, Oradea), Ioan Neacsu (profesor, Bacău), Ruben Schiper (profesor, Iaşi), Sorin Marius Corduneanu (profesor, Botoşani), Bogdan Liciniu Blaga (profesor, Cluj), Florin Stanescu (profesor, Găeşti), Constantin Dragos Sdrobis (profesor, Dej), Nina Tintar (profesor, Sfantu Gheorghe), Marius Turza (profesor, Sighetu Marmatiei), Daniela Carstea (profesor, Bucureşti), Mihail Rusu (profesor pensionar, Târgu Mureş), Magda Negrea (profesoară, Iaşi), Radu Copăceanu (profesor, Iaşi), Doina Copăceanu (profesoară, Iaşi), Christian Căpinaru (profesor, Bucureşti), Constantin Mihai (profesor, Râmnicu Vâlcea), Gheorghe Slujitoru (profesor pensionar, Focşni), Monica Salvan (profesoară, Trouville, Franţa), Tudor Pamfil (profesor, comuna Ciorogarla), Tudor Dumitra (profesoară, comuna Ciorogarla), Mark Bucuci (profesor, Iaşi), Ileana Mlădinoiu (profesor, Galaţi), Aurora Turcu (profesor pensionar, Petroşani), Dania-Ariana Moisa (profesor, Craiova), Dana Ioanescu-Lefter (profesor, Montreal, Canada), Anca Aurelia Popescu (profesoară pensionară, Iaşi), Roxana Trofin (profesor, Bucureşti), Luminiţa Cana (profesor, Bucureşti), Fevronia Spirescu (profesoară, Adjud), Lucian Sava (profesor, Vaslui), Nicolae Pană (profesor, Braşov), Ileana Popescu (profesor, Iaşi).
Elena Cărunta (învăţătoare, Ocna Mureş, jud. Alba), Gheorghe Floriana (învăţătoare, Comuna Mănăstire - Călăraşi).
Marius Suiugan (inginer, Constanţa), Ilie Popa (prof. univ., Piteşti), Nicolae Constantinescu (prof.dr., Bucureşti), Constantin Pătrăşcoiu (lect. univ., Craiova), Daniela Ştefania Drăgoi (dr. inginer, Braşov), Mihaela Horea (inginer IT, Cluj), George Onofrei (inginer, Galaţi), Aurel Vlad (inginer, New York), Virgil Ciucă (inginer, New York), Despina Vestea (inginer chimist, Bucureşti), Ioan Andone (inginer şi economist, Bacău), Emanuel Fedur (inginer, Sighetu Marmaţiei), Simion Barbu-Pârvu (inginer, Bucureşti), Radu Filipescu (inginer, Bucureşti), Carmen Alexandrescu (inginer pensionar, Bucureşti), Radu Dănăilă (inginer, Iaşi), Tudorel Moga (inginer programator, Iaşi), Gabriela Hilcu (inginer, Ploieşti), Ştefan Talamba (inginer, Bacău), Ecaterina Chiuia (inginer pensionar, Bucureşti), Adrian Cioloca (inginer IT, Sibiu), Tudor Simion (inginer, Giurgiu), Florin Mihu (inginer proiectant, Galaţi), Marius Onofrei (inginer programator, Botoşani), Ionel Dobra (subinginer, Bucureşti), Mihail Iacovici (inginer pensionar, Bucureşti), Cornel Foltea, (inginer, Manchester, Marea Britanie), Tudor Lucian Miron (inginer, Galaţi), Filip Marius Romeo (inginer, Constanţa), Emilia Voicu (inginer, Timişoara), Constantin Ghirvu (inginer, Iaşi), Bogdan Alexandrescu (inginer IT, Iaşi), Virgiliu Călmăţuianu (inginer si matematician pensionar, Iaşi), Iuliu Vlaic (inginer, Erlangen, Germania), Sebastian Taus (inginer, Braşov), Ioan-Victor Dragan (inginer, Bucureşti), Dan Plesoianu (inginer, Windsor - Ontario, Canada), Neculai Cotovanu (inginer, Iaşi), Sorin Crăciun (inginer, Suceava), Ştefan Robert Udrea (inginer mecanic, Onesti), Mihai Florian (subinginer, Curtea de Arges), Luminiţa Fota (inginer, Craiova), Daniela Dumitru (inginer, Bucureşti), Vasile Vîrtosu (inginer, Galaţi), Adrian Sîrbu (inginer, Deva), Constantin Marcu (inginer, Campina), Ana Rotaru (inginer, Arad), Ovidiu Taus (inginer, Braşov), Gabriel-Emilian Muresanu (inginer, Bucureşti), Marin Craciun (inginer, Bucureşti), Cristian Pavaluca (inginer, Trier, Germania), Adrian Stanescu (inginer, Bucureşti), Dan Chicu (inginer pensionar, Bucureşti), Alecsandru Gheorghe Cojocaru (inginer pensionar, Ploieşti), Marcel Florin Boboc (inginer, Deva), Ovidiu Gugiuman (inginer, Bucureşti), Alexandru Anghelache (inginer construcţii, Bucureşti), Marian Iordache (inginer, Bucureşti), Angela Scaueru (inginer, Bucureşti), Marcel Tanase (inginer, Bucureşti), Valentin A. Cantor (inginer pensionar, Bucureşti), Ştefan Voiculescu (inginer, Bucureşti), Viorel Neacşu (inginer, Toronto, Canada), Eugen Savin (inginer, Timişoara), Coriolan Conia (inginer, Timişoara), Gheorghe Mihuţ (inginer silvic, Forli, Italia), Mihai Bădescu (inginer cercetător, Bucureşti), Florin Mihuţ (inginer IT, Drobeta Turnu Severin), Roman Clement (inginer, Zalau), Constantin Tiba (inginer, London, Ontario, Canada), Bădica Marin (licenţiat al Institutului Politehnic, Bucureşti), Adrian Rusu (inginer, Bucureşti), Adrian Piscureanu (inginer, Montreal, Canada), Stelian Năstase (inginer, Leiden, Olanda), Iulian Codescu (inginer IT, Brooklyn, NY, SUA), Marian Teican (inginer, Bucureşti), Alexandru Cojocaru (proiectant pensionar, Piatra Neamţ), Eugen Marius Bădăuţă (inginer, Bucureşti), Aurel Rotaru (dr. inginer, Bucureşti), Costache Murgoci (inginer pensionar, Onesti), Ilona Gadiuta (inginer, Bucureşti), Mircea Gadiuta (inginer, Bucureşti), Mihai Cojocar (inginer constructor, Bucureşti), Viorica Bologa (inginer pensionar, Bucureşti), Maria Koller (inginer pensionar, Focşani), Liviu Fota (inginer, Craiova), Sorin Popescu (inginer, Bucureşti), George Petrineanu (inginer, Stockholm), Dan Bocancea (inginer, Denver, SUA), Remus Stanciu (inginer pensionar, Constanţa), Lucia Stanciu (inginer pensionar, Constanţa), Ileana Mona Georgescu (inginer, Constanţa), Vlad Trofin (inginer, Bucureşti), Cristian Pelerini (inginer), Lucian Lauritz (inginer, Timişoara), Corneliu Boiangiu (inginer, Sibiu), Lucreţia Neamtu (inginer, Iaşi), Lazar Victor (inginer, Petroşani), Carmen Stancu (inginer, Bucureşti), Simina Teodora Dragomirescu (inginer pensionar, Bucureşti), Despina Alexandrescu (inginer, California, SUA).
Ildiko Baranyi (informatician, Timişoara), Cătălin Nicolaescu (informatician, New York, SUA), Daniel Vuescu (IT Manager, Reşiţa), Vasile Tomoiagă (programator, Cluj), Barbu George Alexandru (programator, Satu Mare), Andi Ariton (programator, Bucureşti), Liviu Leleu (programator, Bucureşti), Alexandru Savin (programator, Galaţi), Adrian Purcar (programator, Cluj), Oana Dochie (programator, Klagenfurt, Austria), Laura Ion (operator calculator, Piteşti), Ion Nicolae Grigorescu (programator, Ploieşti), Viorel Cretu (informatician, Alba Iulia), George Baciu (informatician, Bucureşti), Mircea Motogna (manager IT, Cluj), Toma Andrei Mojoiu (achiziţii, logistică IT, Bucureşti), Felix Dragan (programator, Blackburn with Darwen, Marea Britanie), Petru Burac (programator, Suceava), Floricel Andrei (programator, Cluj), Eduard Koller (programator, Seattle, SUA), Paul-Liviu Petruş (programator, Alsbach, Germania), Gabriela Marinescu (support IT, Montreal, Canada), Costin Mantu (programator, Constanţa).
Ana Branga (tehnician, Sibiu), Nicolaie Branga (tehnician, Sibiu).
Ileana Patriche (grafician, Bucureşti), Nicolae Damian (grafician, Lörach, Germania), Traian Gligor (grafician, Uni-Klinik Tübingen, Germania).
Carmen Gache (biolog, Iaşi), Ştefan Simion (biolog, informatician pensionar, Alexandria).
Marius Alexa (om de afaceri, Iaşi), Marian Acasandrei (întreprinzător, Bucureşti), Constantin Marta (om de afaceri, Bucureşti), Gheorghe Rus (antreprenor, Cluj), Ileana Lal (intreprinzator, Poiana Sibiului), Ana Sufana (intreprinzator privat, Poiana Sibiului), Ion Sufana (intreprinzator privat, Poiana Sibiului).
Paula Pescaru (economist, Costanţa), Vera Cîmpeanu (consultant şi trainer ONG, Bucureşti), Gheorghe Câmpeanu (consultant financiar, Washington, D.C., SUA), Andrei Gheorghe (consultant management, Bucureşti), Cezar Pesclevei (director vânzări, Gura Humorului), Horaţiu Călinescu (economist, Bucureşti), Theodor Nicola Fronea (manager turism, Bucureşti), George Acasandrei (economist, Iaşi), Victoria Mozacu (economist, Bucureşti), Georgeta Dăbuleanu (economist pensionar, Craiova), Cristian Miu (economist, Bucureşti), Silviu Cătălin Blăjuţ (analist financiar, Bacău), Eugen Roşca (economist, Bucureşti), Florin Rugină (economist, Bucureşti), Alin Duhnea (economist, Bucureşti), Bogdan Vlaicu (economist, Bucureşti), Felix Rusu (consilier comercial, Iaşi), Costinel Mitan (specialist Renault, Bucureşti), Cătălin Petrea (consilier de probaţiune, Iaşi), Ana Cojocaru (asistent marketing), Aurora Burducea (analist de piaţă, Bucureşti), Viorel Mateescu (economist, Bucureşti), Panin Milorad (asistent vânzări), Rodica Polgar (agent vânzări, Bucureşti), Alin-Gabriel Olariu (agent vânzări, Bucureşti), Marian Ghionu (consultant, Brăila), Dan Masca (economist, Târgu Mureş), Daniela Marin (economist, Ploieşti), Ioan Sabău (economist, Corunca - Mureş), George Bogdan Ioniţă (economist, Bucureşti), Marius Seceleanu (economist, Slobozia), Radu Ghenea (economist, Tulcea), Adrian Nagy (economist, Iaşi), Vadim Aroneanu (economist pensionar, Bucureşti), Camelia Grecea (economistă, Iaşi), Marieta Gheorghe (economist, Bucureşti), Camelia Acasandrei (economist, Bucureşti), Alexandru Dumitru Brumaru (broker, Codlea), Ştefania Rusu (contabil pensionar, Târgu Mureş), Anghel Burghilă (director asigurari agricole, Bucureşti), Genunea Burlea (economist, Bucureşti), Giorgia Dragnea (economist, Bucureşti), Mihail Stoica (bancher, Nicosia, Cipru), Mihaela Lungu (economist, Bucureşti), Cristina Daniela Puiu (contabil, Bucureşti), Daniel Buzea (economist, Bucureşti), Silvia Danciu (contabil, Braşov), Marius Tabacu (manager, Cluj), Laura Marcu (economist, Bucureşti), Marius Marcu (economist, Bucureşti), Lavinia Lupescu-Anastasescu-Ghica (economist, Bucureşti), Ileana Boiangiu (economist, Sibiu), Maria Bogheanu (contabil, Sibiu), Dan Calinescu (manager, Toronto, Canada), Delia Nicoleta Griguta (consultant financiar, Bucureşti), Anca Albu (economist, Bucureşti), Teodor-Cristian Dinescu (agent contractor, Bucureşti), Maria Dorobanţu (economist, Bucureşti).
Gabriela Petrescu (arhitectă, Bucureşti), Alexandru Mafteiu (arhitect, Bucureşti), Cătălina Chiricuta (arhitect, Bucureşti), Dan Rusu (arhitect, Aachen, Germania), Mihaela Butacu (arhitect, Bucureşti), Jeana Maibach (arhitect), Peter Derer (dr., arhitect, Bucureşti).
Daniel Creţu (liber profesionist, Germania), Corneliu Vaida (Lion Club, Timişoara), Eduard Baraitaru (liber profesionist, Bucureşti).
Mircea Gherbovet (specialist in comunicare, Bucureşti), Dorin Burcus Coman (PR organizator, Cluj).
Alexandru Teodoreanu (ofiţer pensionar, Sighişoara), Cătălin Vasile (cadru militar, Galaţi), Florin Adrian Marginean (funcţionar public, Cluj), Ştefan Miron (funcţionar, Stokie, Illinois, SUA).
George Tudorie (doctorand în filosofie, Budapesta), Ovidiu Cocieru (bursier Fulbright, Amherst, SUA), Natanael Mladin (doctorand, Belfast, Marea Britanie), Emilian Margarit (doctorand, Iaşi), Alin Cuc (masterand, Cluj-Napoca), Teodor-Emil Ulieru (student masterand, Paris), Mircea Tebrean (masterand, Iaşi), Adrian Călin (student, Constanţa), Luca Vlad (student, Cluj-Napoca), Mihai Ciucanu (student, Bucureşti), Bogdan Emanuel Răduţ (student, Craiova), Darius Blaj (student, Sânmihaiu German, jud. Timiş), Nicolae Ciocan (student, Făgăraş şi Zurich, Elveţia), Mihaela Penca (studentă, Cernavodă), Radu Gheorghe Bujoreanu (student, Iaşi), Adrian Merfu (student, Montreal, Canada), Călin Bogdan (sudent, Bucureşti), Cristina Preutu (studentă, Iaşi), Andrei Mosoiu (student, Constanţa), Marius Cheta (student, Cluj), Marian Dumitrache (student, München, Germania), Cătălin Timofciuc (student, Iaşi), Eduard Manoliu (student, Bârlad), Andrei Patrick (student, Iaşi), Iulia Hrostea (student, Iaşi), Andrei Răzvan Placinta (student, Bucureşti), Emanuel Condria (student, Bucureşti), Cristian Purel (student, Cluj), Vicenţiu Horia Vidoni (student, Bruxelles, Belgia).
Cosmin Constantin Cîmpanu (elev, Fălticeni), Gheorghe Alexandru Handru (elev, Braşov), Matei Trofin (elev, Bucureşti), Evelina Olariu (elevă, Cluj).
Ionuţ Androne (referent, Făgăraş), Iulia Iordan (referent, Bucureşti), Gabriel Jarnea (referent ICR, Berlin, Germania), Amalia Străvoiu (referent, Bucureşti).
Corneliu Rotar (muncitor, Arad), Sică Spoială (maistru instructor, Braşov), Dorel Gui (instalator, Arad), Constantin Tapus (electrician, Târgu Jiu), Daniel Prodea (electrician, Bucureşti), George Stan (electrician, Bucureşti), Andrei Mojoiu (şofer, Bucureşti), Marian Olariu (şofer, Bucureşti), Constantin Olariu (şofer, Bucureşti), George-Tiberiu Olariu (şofer,, Bucureşti), Ionuţ Stan (agent pază, Bucureşti), Ion Stan (agent pază, Bucureşti), Elisabeta Prodea (coafeză, Bucureşti).
Bogdan Belcig (bodyguard, Bucureşti), Aurel Ionuţ Odoroaga (operator amenajări, Bucureşti), Marcel Daniel Borlovan (inspector, Arad), Camelia Alexandrescu (consultant parlamentar la Senat, Bucureşti), Dumitru Nutu (salariat Institutul Oncologic, Bucureşti), Helmuth Toma (DMG, Köln, Germania), Antoaneta Roman (asistentă executivă, Montreal, Canada), Stelian Brad (designer industrial, Arad), Mariean (tehnician constructor, Focşni), Aldo-Cristinel Hanek (proiectant, Villingen-Schwenningen, Germania), Victor Brosser (şef departament, Bucureşti), Mihaela Jarvi (cosmeticiană, Espoo, Finlanda).
N. Popa (pensionar, Los Angeles), Constantin Chirilă (pensionar, Iaşi), Livius Butura (pensionar, New-York), Corneliu Constantinescu (pensionar, Benglen, Elveţia), Dinu Mariana (pensionară, Sighetu Marmatiei), Lucia-Magdalena Daje (pensionară, Campulung-Muscel), Eugen Daje (pensionar, Campulung-Muscel), Petru Guran (pensionar, Baile Herculane), Leon Curtean (pensionar, Baia Sprie), Eugeniu Gheorghita (pensionar, Bucureşti), Niculae Niculescu (pensionar, Bucureşti), Elisabeta Niculescu (pensionar, Bucureşti), Ioachim Dumitrescu (pensionar, Bucureşti), Mariana Tanase (pensionar, Bucureşti), Sorina Aurelia Woinaroski (pensionar, Bucureşti), Mihai Spiridon Woinaroski (pensionar, Bucureşti), Andriadi Maria Andriescu (pensionară, Bucureşti), Liliana Anca Tinca Fuhn (pensionară, Bucureşti), Ruxandra Alina Simian (pensionară, Bucureşti), Georgeta Radulescu (pensionară, Bucureşti), Ligia Kozak (pensionară, Bucureşti), Andrei Alexandru (pensionar, Bucureşti), Liliana Ursu (pensionară, Bucureşti), Constantin Cana (pensionar, Pitesti), Jenica Cana (pensionar, Piteşti), Laura Cojocaru (pensionar, Bucureşti), Niculina Cojocaru (pensionară, Piatra Neamţ), Constantin-Nicu Mihai (pensionar, Râmnicu Vâlcea), Nicolae Macovei (pensionar, Bucureşti), Georgeta Mihai (pensionar, Râmnicu Vâlcea), Eugenia Taus (pensionară, Braşov), Gheorghe Taus (pensionar, Braşov), Ana Danciu (pensionar, Braşov), Gheorghe Danciu (pensionar, Braşov), Doina Popescu (pensionar, Bucureşti), Ilie Popescu (pensionar, Bucureşti), Victoria Marcu (pensionar, Bucureşti), Sergiu Negrea (pensionar, Iaşi), Alexandrina Negrea (pensionară, Iaşi), Aurel Varga (pensionar, Elkhart, USA), Aurora Dragulin (pensionară, Braşov), Anca Daniela Scutaru (pensionară, Iaşi), Nicolae Bacaitan (pensionar, Braşov), Traian Pelimon (pensionar, Bucureşti), Gheorghe Dinu (pensionar, Bucureşti), Georgeta Olariu (pensionară, Bucureşti), Florea Iordănescu (pensionar, Bucureşti), Elena Iordănescu (pensionar, Bucureşti), Angela Polgar (pensionar, Bucureşti), Ion Polgar (pensionar, Bucureşti), Marin Constatin (pensionar, Bucureşti), Ioana Constantin (pensionar, Bucureşti), Szabo Andras (pensionar, Bucureşti), Florian Stănică (pensionar, Bucureşti), Ionela Belcic (casnică, Bucureşti), Elisabeta Ciortea (casnică, Bucureşti), Petrică Stan (şomer, Bucureşti), Corina Olariu (şomer, Bucureşti), Irina-Florenţa Dinu (şomer, Bucureşti).
Stela Iusco (Satu Mare), Gabriela Mitru (Baia Mare), Georgeta Iusco (Dragomireşti, jud Maramureş), Gheorghe Neagu (Bucureşti), Ana Ciucan Ţuţuianu (Bucureşti), Lucian Toderaş, Ion Lazu, Lidia Lazu, Sandu Buraga (Iaşi), Cristian Vicol (Bucureşti), Sorin Şerb (Bucureşti), Livia Gherasim (Bucureşti), Gelu Robitu, Nicolae Comănescu, Angela Surariu, Cătălin Moga, Victor Şerban, Cristian Dumitrescu, Marin Bădică, Mihaela Lungu, Lucia Chiriţă, Radu Anghel (Bucureşti), Mircea Vlad, Florin Preduchin, Ruben Buturca (Alesd - Bihor), Gheorghe Mihut, Gaber Dinu (Ploieşti), Michel Bucos (Haut du Bois - Thanvillé, Franţa), Marius Baloş (Satu Mare), Simona Tănăsescu (Montreal, Canada), Alexandru Leonte, Radu Mihăilescu (Bucureşti), Rodica Boconcios, Edmund Fota (Siegen, Germania), Viorel Costea, Raluca Ciupercă (Bucureşti), Ilie Chirculescu, Radu Munteanu-Ramnic (Stockholm, Suedia), Jenica Basoc (Bucureşti), Lucian Armeanca, Mihaela-Liliana Mares (Hanau, Germania), Adrian Popic, Tothpal Tunde (Timişoara), Virgil Ulmeanu, Georgeta Bunea, Ioan Bojin (Jebel, Timiş).
Se alătură şi 135 de membri ai Fundaţiei Naţionale a Revoluţiei din Decembrie 1989 (vezi documentul din Anexă).
VLADIMIR TISMANEANU DESPRE PETITIE IN EVENIMENTUL ZILEI
Nu este niciodată prea târziu pentru înfăptuirea justiţiei
A celei morale, ca şi a celei reparatorii, menită să rectifice cele mai şocante şi revoltătoare stări de fapt ce ţin de moştenirile unui regim, declarat oficial, de preşedintele României, drept ilegitim şi criminal.
Justiţia postdictatorială include sancţiunile criminale, sancţiunile non-criminale şi pe cele morale. Petiţia iniţiată de istoricii ieşeni propune o formă de sancţiune non-criminală de o maximă urgenţă morală. Este un pas extrem de important în procesul decomunizării. Securitatea a fost o instituţie criminală pe întreg parcursul existenţei sale.
Acţiunile Securităţii au fost concepute de aparatul de partid. Cei mai mulţi dintre ofiţerii de rang înalt ai Securităţii erau recrutaţi din rândurile activiştilor PCR. Crimele împotriva umanităţii sunt imprescriptibile, iar cei care le-au comis trebuie să plătească pentru ele.
Sincer vorbind, invocarea vârstei înaintate a pegrei securiste mi se pare o mişelie. Nu erau bătrâni Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Iosif Jumanca, Richard Wurmbrand, părintele Sandu Tudor, monseniorul Vladimir Ghika, militanţii sionişti? Le-a fost cumva milă de aceşti martiri diverşilor Soltuţiu, Enoiu, Butyka, Dulgheru, Pleşiţă, Crăciun, Postelnicu, Merce, Achim, Vlad? Ori patronilor lor de la CC al PCR?M ulţi au murit, dar mai sunt destui care îşi primesc, rânjind satisfăcuţi, pensiile copioase.
Statul român nu are dreptul să răsplătească asasinatul. A sosit clipa ca acest stat care, prin cea mai autorizată voce a sa, a condamnat regimul comunist, să spună categoric şi irevocabil: Ajunge! O societate care îngăduie ca foştii torţionari, ideologii şi admnistratorii regimului dictatorial, ofiţerii care conduceau operaţiunile de terorizare a populaţiei, anchetatorii sadici să primească în continuare pensii scandalos de mari este una care suferă grav la capitolul memorie. Este una şubredă în privinţa autorespectului.
Aceste persoane nu au scuză că ar fi fost doar nişte instrumente obediente care ascultau poruncile magnaţilor comunişti, aşadar nişte simple rotiţe dintr-o anonimă maşinărie infernală care funcţiona pe pilot automat. Că nu aveau opţiune.
Este un fals argument, care trebuie respins ca obscen, tot aşa cum nu au fost admise asemenea pseudo-justificări în procesele intentate criminalilor nazişti. Răul a fost comis de fiinţe (auto) anesteziate ideologic, pentru care comandamentele religiilor tradiţionale erau obiect de batjocură (astfel a funcţionat monstruosul experiment de la Piteşti, astfel a funcţionat Canalul Morţii).
Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, GDS şi IICCR au susţinut această indispensabilă acţiune purificatoare. Este vorba despre igiena etică a spaţiului în care respirăm, trăim, muncim, iubim, ne creştem copiii.
Petiţia a fost iniţiată de Societatea de Studii Istorice din România, Iaşi, 12 ianuarie 2010. Adeziunile pot fi trimise în continuare la adresa asociatiassir@yahoo.com, sub formă: nume, profesie, oraşul de rezidenţă. Lista completă a semnatarilor petiţiei se găseşte pe site-ul: http://ssir.org.ro/.
Vladimir Tismăneanu*******************************************
EDITORIALUL MEU DIN ZIARUL DE IASI
O PETITIE SI ECOURILE EI
Autor: Adrian CIOFLANCA
Editorial publicat in Ziarul de Iasi, 21 ianuarie 2010
Lansarea petitiei pentru reducerea pensiilor fostilor securisti ne arata ca la nivelul populatiei exista disponibilitate pentru implicarea in dezbateri publice, cu conditia sa existe si disponibilitate din partea autoritatilor sa asculte initiativele"de jos".
Societatea de Studii Istorice din Romania (SSIR), din care fac parte, a initiat zilele trecute o petitie pentru reducerea pensiilor fostilor securisti si activisti comunisti de rang inalt. Petitia a avut succes si a fost semnata de nume importante din lumea intelectuala si societatea civila, dar nu numai - iar semnaturile continua sa soseasca. Despre impactul initiativei si reactiile stirnite va fi vorba in cele ce urmeaza.
Lansarea petitiei a fost gindita in doua faze: prima, de atragere a unor semnaturi de prestigiu, care sa ajute la popularizarea initiativei, a doua, publicarea si transmiterea ei pe toate canalele disponibile, pina la stringerea unui numar de semnaturi suficient pentru depunerea la Guvern si Parlament. Numele prestigioase care au semnat ocupa o lista mai lunga decit spatiul alocat acestui editorial. Au aderat la initiativa intelectuali publici foarte cunoscuti, activisti de prim plan ai societatii civile, profesionisti din lumea academica, multi dintre istoricii cei mai activi, fosti detinuti politici, jurnalisti cu nume, scriitori si actori indragiti etc.
Pina la urma, separatia dintre cele doua faze nu a fost atit de clara, pentru ca la raspindirea petitiei prin email a existat un efect viral imediat, sosind reactii din toate partile, de la oameni de toate profesiile (lista completa a semnatarilor o puteti citi pe blogul adriancioflanca.blogspot.com). Am simtit astfel existenta a ceea ce se poate numi societatea civila extinsa: oameni obisnuiti, dar cu competenta civica, doritori sa se implice in dezbaterile publice. Precumpanitoare au fost profesiile de clasa mijlocie: economisti, ingineri, arhitecti, medici, juristi, IT-isti, profesori, teologi etc. Au semnat multi pensionari - lucru previzibil, fiind vorba despre o petitie despre pensii, dar si remarcabil, pentru ca petitia a fost transmisa cu precadere prin medii electronice.
In Romania, implicarea civica de acest fel este relativ scazuta. Doar 7% dintre romani au semnat o petitie de-a lungul vietii, iar circa 25% isi arata disponibilitatea sa o faca in cazul in care ar fi solicitati (Barometru FSD). Evident ca stam mai rau la acest capitol decat democratiile consolidate. Motivele pentru bystanding sint multe, dar unul pare decisiv: exista, la nivelul populatiei, o cultura insidioasa a neimplicarii, in directa legatura cu disponibilitatea scazuta a autoritatilor de a pleca urechea la initiative pornite "de jos". Orice initiativa pare inutila daca se loveste de inertia sau chiar obtuzitatea decidentilor politici (multi ne-au scris asta). Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca au existat si povesti de succes, cind luari de pozitie ale societatii civile sau ale presei au influentat pozitia autoritatilor. Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania a fost infiintata de presedintele Traian Basescu, care initial nu-i vedea utilitatea, tocmai dupa lansarea unei petitii cu mare impact.
In multe din mesajele de sustinere am simtit emotie, indirjire, revolta. Chestiunea pe care am semnalat-o prin petitia noastra este intr-adevar revoltatoare si trebuie grabnic reparata de statul roman. Pensiile fostilor securisti si activisti comunisti de rang inalt sint de citeva ori mai mari decit pensiile obisnuite, uneori si de zece ori mai mari. Exista pensii de securisti - care au fost scosi la pensie printr-o lege speciala net favorizanta in raport cu restul populatiei - de peste 50 de milioane de lei vechi, iar cele peste 25 de milioane sint la ordinea zilei. Responsabilii sistemului represiv comunist - si aici ii numesc si pe ofiterii de Securitate, dar si pe activistii comunisti de care acestia raspundeau (trei sferturi din populatie constientizeaza ca Securitatea era subordonata PCR, conform BCS) - se bucura in continuare nu doar de impunitate, ci si de beneficii perpetuate legislativ si intretinute politic din motive obscure. Acest lucru este inacceptabil in conditiile in care Romania a condamnat oficial comunismul. Vorbim de oameni care si-au batut semenii, care i-au lipsit de libertate, de proprietati, i-au umilit si le-au distrus vietile. Asistam la un caz de nedreptate flagranta, pentru ca victimele comunismului sau oamenii care si-au facut meseria cinstit, fara a intra in sistemul infernal de complicitati al regimului comunist, au pensii incomparabil mai mici. Asa se explica succesul petitiei. Conform sondajelor, un sfert din populatie crede ca marii beneficieri ai vremurilor de dupa 1989 au fost securistii si nomenclaturistii, iar trei sferturi considera ca securistii formeaza astazi o adevarata mafie. Energia pe care am simtit-o de la semnatari ne spune ca oamenii au disponibilitatea de a se implica pentru a corija politici publice care perpetueaza nedreptati si ramine doar ca autoritatile sa aiba intelepciunea sa foloseasca aceste energii. In ciuda unei legende urbane raspindite, anticomunismul este foarte popular: conform unui sondaj BCS, 58% dintre romani cer pedepsirea celor vinovati pentru ororile comunismului, tot atitia doresc acces liber la dosarele Securitatii, 63% sint de acord cu deschiderea totala a arhivelor comunismului, iar 48% sustin lustratia in forma ei radicala.
Ceea ce am propus in petitie nu este usor de realizat, dar este perfect realizabil. Masura diminuarii pensiilor a fost aplicata de Germania si Franta dupa al doilea razboi mondial in cazul responsabililor nazisti si al colaboratorilor acestora. Exista apoi mai multe precedente in state care au iesit de sub regimuri autoritare. in fine, avem cazuri recente si foarte recente: Germania a introdus masuri similare dupa 1989 impotriva fostilor responsabili ai STASI si ai partidului comunist, iar in Polonia este in vigoare o lege de la inceputul anului 2010 de reducere cu peste 50% a pensiilor a peste 24.000 de oficiali comunisti si ofiteri ai politiei politice (unele relatari vorbesc chiar de 50.000 de persoane vizate). Asadar, se poate. Autoritatile romane trebuie doar sa gaseasca, cu pricepere juridica, o formula legislativa constitutionala care sa reglementeze retragerea unor drepturi acordate tot prin lege. Proiectul de lege propus de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania privind reducerea pensiilor responsabililor pentru represiunea comunista a obtinut deja un aviz de la Ministerul Muncii si ar trebui folosit ca baza pentru discutiile care urmeaza. De altfel, exista informatii ca Polonia s-a inspirat din proiectul romanesc. Ne putem inspira si noi de la ei, daca neaparat avem nevoie de exemplul altora pentru a avea o initiativa. Dar cert este ca trebuie facut ceva, si inca repede, pentru ca trece vremea si speranta oamenilor ca statul roman ii poate apara in fata nedreptatilor scade.
O PETITIE SI ECOURILE EI
Autor: Adrian CIOFLANCA
Editorial publicat in Ziarul de Iasi, 21 ianuarie 2010
Lansarea petitiei pentru reducerea pensiilor fostilor securisti ne arata ca la nivelul populatiei exista disponibilitate pentru implicarea in dezbateri publice, cu conditia sa existe si disponibilitate din partea autoritatilor sa asculte initiativele"de jos".
Societatea de Studii Istorice din Romania (SSIR), din care fac parte, a initiat zilele trecute o petitie pentru reducerea pensiilor fostilor securisti si activisti comunisti de rang inalt. Petitia a avut succes si a fost semnata de nume importante din lumea intelectuala si societatea civila, dar nu numai - iar semnaturile continua sa soseasca. Despre impactul initiativei si reactiile stirnite va fi vorba in cele ce urmeaza.
Lansarea petitiei a fost gindita in doua faze: prima, de atragere a unor semnaturi de prestigiu, care sa ajute la popularizarea initiativei, a doua, publicarea si transmiterea ei pe toate canalele disponibile, pina la stringerea unui numar de semnaturi suficient pentru depunerea la Guvern si Parlament. Numele prestigioase care au semnat ocupa o lista mai lunga decit spatiul alocat acestui editorial. Au aderat la initiativa intelectuali publici foarte cunoscuti, activisti de prim plan ai societatii civile, profesionisti din lumea academica, multi dintre istoricii cei mai activi, fosti detinuti politici, jurnalisti cu nume, scriitori si actori indragiti etc.
Pina la urma, separatia dintre cele doua faze nu a fost atit de clara, pentru ca la raspindirea petitiei prin email a existat un efect viral imediat, sosind reactii din toate partile, de la oameni de toate profesiile (lista completa a semnatarilor o puteti citi pe blogul adriancioflanca.blogspot.com). Am simtit astfel existenta a ceea ce se poate numi societatea civila extinsa: oameni obisnuiti, dar cu competenta civica, doritori sa se implice in dezbaterile publice. Precumpanitoare au fost profesiile de clasa mijlocie: economisti, ingineri, arhitecti, medici, juristi, IT-isti, profesori, teologi etc. Au semnat multi pensionari - lucru previzibil, fiind vorba despre o petitie despre pensii, dar si remarcabil, pentru ca petitia a fost transmisa cu precadere prin medii electronice.
In Romania, implicarea civica de acest fel este relativ scazuta. Doar 7% dintre romani au semnat o petitie de-a lungul vietii, iar circa 25% isi arata disponibilitatea sa o faca in cazul in care ar fi solicitati (Barometru FSD). Evident ca stam mai rau la acest capitol decat democratiile consolidate. Motivele pentru bystanding sint multe, dar unul pare decisiv: exista, la nivelul populatiei, o cultura insidioasa a neimplicarii, in directa legatura cu disponibilitatea scazuta a autoritatilor de a pleca urechea la initiative pornite "de jos". Orice initiativa pare inutila daca se loveste de inertia sau chiar obtuzitatea decidentilor politici (multi ne-au scris asta). Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca au existat si povesti de succes, cind luari de pozitie ale societatii civile sau ale presei au influentat pozitia autoritatilor. Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania a fost infiintata de presedintele Traian Basescu, care initial nu-i vedea utilitatea, tocmai dupa lansarea unei petitii cu mare impact.
In multe din mesajele de sustinere am simtit emotie, indirjire, revolta. Chestiunea pe care am semnalat-o prin petitia noastra este intr-adevar revoltatoare si trebuie grabnic reparata de statul roman. Pensiile fostilor securisti si activisti comunisti de rang inalt sint de citeva ori mai mari decit pensiile obisnuite, uneori si de zece ori mai mari. Exista pensii de securisti - care au fost scosi la pensie printr-o lege speciala net favorizanta in raport cu restul populatiei - de peste 50 de milioane de lei vechi, iar cele peste 25 de milioane sint la ordinea zilei. Responsabilii sistemului represiv comunist - si aici ii numesc si pe ofiterii de Securitate, dar si pe activistii comunisti de care acestia raspundeau (trei sferturi din populatie constientizeaza ca Securitatea era subordonata PCR, conform BCS) - se bucura in continuare nu doar de impunitate, ci si de beneficii perpetuate legislativ si intretinute politic din motive obscure. Acest lucru este inacceptabil in conditiile in care Romania a condamnat oficial comunismul. Vorbim de oameni care si-au batut semenii, care i-au lipsit de libertate, de proprietati, i-au umilit si le-au distrus vietile. Asistam la un caz de nedreptate flagranta, pentru ca victimele comunismului sau oamenii care si-au facut meseria cinstit, fara a intra in sistemul infernal de complicitati al regimului comunist, au pensii incomparabil mai mici. Asa se explica succesul petitiei. Conform sondajelor, un sfert din populatie crede ca marii beneficieri ai vremurilor de dupa 1989 au fost securistii si nomenclaturistii, iar trei sferturi considera ca securistii formeaza astazi o adevarata mafie. Energia pe care am simtit-o de la semnatari ne spune ca oamenii au disponibilitatea de a se implica pentru a corija politici publice care perpetueaza nedreptati si ramine doar ca autoritatile sa aiba intelepciunea sa foloseasca aceste energii. In ciuda unei legende urbane raspindite, anticomunismul este foarte popular: conform unui sondaj BCS, 58% dintre romani cer pedepsirea celor vinovati pentru ororile comunismului, tot atitia doresc acces liber la dosarele Securitatii, 63% sint de acord cu deschiderea totala a arhivelor comunismului, iar 48% sustin lustratia in forma ei radicala.
Ceea ce am propus in petitie nu este usor de realizat, dar este perfect realizabil. Masura diminuarii pensiilor a fost aplicata de Germania si Franta dupa al doilea razboi mondial in cazul responsabililor nazisti si al colaboratorilor acestora. Exista apoi mai multe precedente in state care au iesit de sub regimuri autoritare. in fine, avem cazuri recente si foarte recente: Germania a introdus masuri similare dupa 1989 impotriva fostilor responsabili ai STASI si ai partidului comunist, iar in Polonia este in vigoare o lege de la inceputul anului 2010 de reducere cu peste 50% a pensiilor a peste 24.000 de oficiali comunisti si ofiteri ai politiei politice (unele relatari vorbesc chiar de 50.000 de persoane vizate). Asadar, se poate. Autoritatile romane trebuie doar sa gaseasca, cu pricepere juridica, o formula legislativa constitutionala care sa reglementeze retragerea unor drepturi acordate tot prin lege. Proiectul de lege propus de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania privind reducerea pensiilor responsabililor pentru represiunea comunista a obtinut deja un aviz de la Ministerul Muncii si ar trebui folosit ca baza pentru discutiile care urmeaza. De altfel, exista informatii ca Polonia s-a inspirat din proiectul romanesc. Ne putem inspira si noi de la ei, daca neaparat avem nevoie de exemplul altora pentru a avea o initiativa. Dar cert este ca trebuie facut ceva, si inca repede, pentru ca trece vremea si speranta oamenilor ca statul roman ii poate apara in fata nedreptatilor scade.
Comentarii
toate bune, Adrian C.