CONFERINȚĂ INTERNAȚIONALĂ BUDAPESTA: THE LONELINESS OF VICTIMS

Conferința „Singurătatea victimelor” de la Budapesta (raport pentru IICCMER)

Adrian Cioflâncă, directorul Departamentului „Societate, Economie și Instituții” al IICCMER, a participat la Budapesta, în perioada 9-10 decembrie, la conferința „The Loneliness of Victims: The Methodological, Ethical and Political Aspects of Counting the Second World War's Human Casualties”, organizată de European Netword Remembrance and Solidarity, Muzeul Germano-Rus Berlin-Karshorst și Institutul de Istorie al Universității Maghiare de Științe. Rețeaua Europeană pentru Memorie și Solidaritate a fost creată în februarie 2005, prin semnarea unui acord între miniștrii culturii ai Poloniei, Ungariei, Slovaciei și Germaniei pentru a provoca dezbateri academice pe tema regimurilor totalitare și a victimelor acestora.  Rețeaua pune în legătură instituții publice și private, organizații neguvernamentale și organizații care se ocupă de situri ale memoriei pentru a promova cercetarea și memoria victimelor secolului XX, rezultate în urma războaielor și a exercițiului puterii în state nedemocratice.

Conferința privind „Singurătatea victimelor” a beneficiat de prezența a numeroși cercetători consacrați din Europa, specializați în istoria celui de-al doilea război mondial, istoria comunismului sau istoria celui de-al Treilea Reich și a Holocaustului. Cunoscutul istoric britanic Richard Overy, autor al lucrării de referință The Dictators: Hitler's Germany and Stalin's Russia, a ținut discursul de deschidere, insistând pe un subiect mai puțin cercetat: victimele civile ale bombardamentelor distrugătoare din cel de-al doilea război mondial. Un număr de comunicări au propus metode noi de numărare a victimelor, iar alte intervenții au revizuit, pe baza cercetărilor recente în arhive, cifrele cunoscute ale victimelor Gulagului. Au fost observate numeroase situații în care cifrele au fost supraestimate, cercetările preliminare fiind instrumentalizate de interese politice și ca urmare a presiunii memoriei sociale. S-a discutat în detaliu despre gradul de credibilitate al documentelor emise de regimuri totalitare. Un subiect care a stârnit de asemenea dezbateri aprinse a fost definiția „victimei”, concluzia fiind că nu pot fi numite victime persoanele care au comis la rându-le abuzuri și agresiuni împotriva altora mânați de ideologii extremiste. 

Vladimir Tarasov, Boris Sokolov au vorbit despre victimele sovietice din timpul războiului. Au existat paneluri și comunicări despre alte categorii de victime: germani (Rüdiger Overmans, Beata Halicka), maghiari (Tamás Stark), polonezi (Tomasz Szarota, Łukasz Kamiński, Mateusz Gniazdowski, Dariusz Pawłoś, Maciej Wyrwa, Aleksander Gurjanov, Łukasz Adamski, Marek Kornat), slovaci (Peter Jašek), austrieci (Barbara Stelzl-Marx, Harald Knoll, ), sloveni (Tadeja Tominšek Čehulić).

Conferința a avut două secțiuni dedicate victimelor Holocaustului. Alexander Avraham a prezentat programele de la Yad Vashem de indexare a numelor victimelor, Piotr Setkiewicz și Robert Jan van Pelt s-au oprit asupra celor uciși la Auschwitz, Judit Molnar a vorbit despre evreii din Ungaria care au pierit în Holocaust, Alexandru Muraru a tratat problema „verii sângeroase” din 1940, după retragerea armatei române din Basarabia și Bucovina, iar Adrian Cioflâncă a pledat pentru utilizarea arheologiei forensice în cercetarea și numărarea victimelor.

Comparând experiența statelor est-europene reprezentate la conferință cu ceea ce se face în România pentru cercetarea destinului victimelor războiului, comunismului și Holocaustului, se poate trage ușor concluzia că în România eforturile sunt modeste, iar implicarea statului este nesatisfăcătoare. Dincolo de sprijinul oferit de instituții și fonduri europene, celelalte state est-europene investesc sume considerabile, pun în mișcare instituții cu zeci și sute de cercetători, acordă sprijin politic și participă la efortul de onorare a memoriei victimelor nevinovate. În lipsa unor astfel de proiecte, statul român este în situația de a nu putea oferi, pe baza cercetărilor academice, cifre cât de cât precise ale victimelor rezultate în urma implicării României în cel de-al doilea război mondial, în Holocaust sau ca urmare a terorii comuniste.

An International Conference on

The Loneliness of Victims: The Methodological, Ethical and Political Aspects of Counting the Second World War’s Human Casualties

organized by the

European Network Remembrance and Solidarity

German-Russian Museum Berlin-Karshorst,

with assistance from the Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences

9-10 December 2011

Hungarian Academy of Sciences

Jakobinus Hall

Országház u. 30, Budapest, Hungary

 

9 December, Friday

9.00-10.00

Attila Pók Opening of the Conference

Rafał Rogulski The European Network Remembrance and Solidarity

Richard Overy Introduction to the Conference: The Unnumbered Losses: Estimating Victim Statistics for the Second World War

10.30-12.15 section 1.1 The Great Numbers. The Total Numbers of Victims: The Process of Their Formation and Functioning in the Post-War Era.

Chair: Jan Rydel

Vladimir Tarasov Soviet Losses during the Second World War: The Current Count

Boris Sokolov Some Methodological Problems in Calculating Soviet War Losses during the Second World War

Rüdiger Overmans German Losses during and after the Second World War. Current Research after More than 60 Years

Tamás Stark Human Losses in Hungary

Chair: Burkhard Olschowsky

Łukasz Kamiński Between Politics and Ethics: Polish Dilemmas in Counting Second World War Victims

Mateusz Gniazdowski Polish Human Losses: Methodology, Institutions and Politics

Peter Jašek Slovakia's Human Losses in the Second World War and Their Political Aspects in Slovak Post-War Historiography

Beata Halicka Political Instrumentalization of the Numbers of German Victims of Forced Migration. The Case of Ost-Dokumentation

15.45-17.45 section 2 Victim Identification Programmes

Chair: Alexander Avraham

Dariusz Pawłoś Human Losses and Victims of Repression under the German Occupation: The Polish Documentation Programme

Maciej Wyrwa Indeks Represjonowanych. Documentation of Soviet Repressions against Poles and Polish Citizens, 1939-56

Barbara Stelzl-Marx Soviet Losses in Austria during and after the Second World War. Identifying Individuals by Name and Grave Location

Tadeja Tominšek Čehulić The Methodology of Compiling the Second World War Casualties List in Slovenia

10 December, Saturday

09.00-10.45 Section 3.1 Holocaust Victims. Auschwitz

Chair: Judit Molnar

Alexander Avraham The Central Database of Shoah Victims' Names

Piotr Setkiewicz Research Perspectives on Counting the Victims of Auschwitz

Robert Jan van Pelt The Auschwitz Victim Count: Truth and Politics

10.45-11.15 Coffee Break

11.15-13.00 section 3.2 Holocaust Victims. Cases from Different Countries

Chair: Dominik Pick

Judit Molnar Hungarian Holocaust Victims and Holocaust Survivors, Old Documents, New Estimations

Stefan Troebst Trying to Have One’s Cake and Eat It Too. Bulgarian and European Debates on the Fate of Bulgaria’s Jews in the Second World War

Alexandru Muraru Perpetrators and Victims in the Forgotten Blood Summer. Debates and Findings Regarding the Romanian Retreat from Bessarabia and North Bukovina in 1940

Adrian Cioflanca Counting Holocaust Victims in Romania

14.30-16.15 Section 4.1, Soviet and East European Victims

Chair: Jörg Morre

Aleksander Gurjanov Statistics of Soviet Political Repression against Poles and Polish Citizens during the Second World War

Łukasz Adamski Cuius Regio, Eius Victimae. The Dispute over the International Law Status of the Eastern Provinces of the Second Republic of Poland in 1939-45 and Its Impact on the Statistics of Second World War Victims in Poland and Its Eastern Neighbours.

Marek Kornat Victims of the Soviet Occupation of Eastern Poland, 1939-41. Debates in Polish Historiography

Harald Knoll Austrian Prisoners in the Soviet Union. Historical Findings, Database and Service to the People

16.45-18.45 Roundtable Discussion

Chair: Attila Pók

Tomasz Szarota, Polish Academy of Sciences, Warsaw

Stefan Troebst, Geisteswissenschaftliches Zentrum Geschichte und Kultur Ostmitteleuropas, Leipzig

Alexander Avraham, Yad Vashem Institute, Jerusalem

Richard Overy, University of Exeter