DESPRE CEAUȘESCU, SALAZAR ȘI MEMORIA POSTDICTATORIALĂ, LA LISABONA ȘI COIMBRA

Ceauşescu şi Salazar: întrebări ale prezentului, lecţii pentru viitor la ICR Lisabona

Așa cum se vede din prezentarea de mai jos, voi participa împreună cu Ioan Stanomir, săptămâna viitoare, la o serie de evenimente organizate în Portugalia de ICR Lisabona, menite să pună în perspectivă comparativă experiența dictatorială și post-dictatorială din România și Portugalia. Odată cu anunțarea intenției Guvernului de a muta Institutul Cultural Român de sub patronajul Președinției sub cel al Senatului, expunându-l astfel unor influențe politice majore, am fost pe punctul de a renunța la deplasare, împreună cu profesorul Stanomir, ca semn de protest față de ce se întâmplă. Totuși, din respect față de eforturile organizatorilor din Portugalia și față de interlocutorii noștri din lumea academică lusitană, am decis până la urmă să mergem.  

Schimbările în serie din ultimele săptâmâni și zile, dictate de Guvern - începute la IICCMER cu Vladimir Tismăneanu, Ioan Stanomir și restul echipei, continuate la ICR unde este vizată echipa lui Horia Roman Patapievici și la Arhivele Naționale ale României, de unde Dorin Dobrincu a fost dat afară  - pun în cauză buna credință a guvernului, riscând să aibă efecte instituționale serioase asupra vieții culturale / academice din România și a calității exercițiului democratic. În toate cele trei cazuri, echipele manageriale menționate au contribuit decisiv la schimbarea la față a instituțiilor, făcându-le mai dinamice, mai deschise și mai adaptate rigorilor de astăzi. În toate cele trei cazuri, vestea schimbărilor a venit intempestiv și ireverențios, fără semnul vreunei analize care să le fundamenteze. Efortul depus ani de zile este aneantizat prin măsuri revanșarde. 

Tăvălugul declanșat în ultimele săptămâni împotriva unor intelectuali demni de respect, a unor instituții performante, împotriva regulilor și mandatelor aflate în vigoare sunt în măsură nu doar să ne scandalizeze, dar și să ne îngrijoreze în chipul cel mai serios. Schimbarea continuă a regulilor jocului, a legislației, a specialiștilor, a numelor și organizării instituțiilor frânează crearea procedurilor tipice unui stat cu democrație matură, afectează memoria instituțională și totodată autoritatea instituțiilor, iar, în ultimă instanță, periclitează consolidarea democrației. România a mai trăit derapaje de acest fel și așa se explică de ce nu putem ține ritmul pentru a merge mai departe.

Miercuri, 13 Iunie 2012 Lisabona, Portugalia/Romanian

Institutul Cultural Român de la Lisabona (ICRL) propune în perioada 19-22 iunie 2012, în premieră în Portugalia, un dialog asupra regimurilor totalitare din Estul și Vestul Europei în secolul XX. Istorici şi politologi români şi lusitani vor discuta despre experienţa dictaturii, respectiv despre regimurile Ceauşescu şi Salazar şi importanţa memoriei politice. România este unul dintre cazurile paradoxale ale centrului şi estului european. Revoluţia din decembrie 1989 a înlăturat brusc un regim ce refuza însăşi ideea de schimbare. Dar acel moment nu a generat și o dezbatere a trecutului comunist.

Timp de aproape un deceniu eforturile de asumare a acestuia au fost limitate. România nu a recurs la practicile de lustraţie și nu a iniţiat politici semnificative de educare democratică a memoriei. Constitituirea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a marcat începutul unei noi perioade. În baza concluziilor Comisiei, regimul comunist a fost condamnat oficial în 2006.

Prin proiecţii de filme şi dezbateri în două oraşe cheie ale Portugaliei, Coimbra şi Lisabona, dorim să creăm o punte de legătură între cele două experienţe politice aflate la antipozii Europei.

Programul debutează la Coimbra cu două filme documentare găzduite de Teatro da Cerca de São Bernardo. În data de 19 iunie, ora 21h30, filmul portughez „48” al Susanei Sousa Dias prezintă o serie de prizonieri politici din timpul celor 48 de ani de dictatură salazaristă. În data de 20 iunie, ora 21h30 „Amfiteatre şi închisori” de Nicolae Mărgineanu, aduce în prim plan închisoarea politică de la Pitești, cea mai cumplită din perioada comunistă. Filmele vor fi însoţite de comentarii de specialitate, susţinute de către invitaţii portughezi Dr. Maria Paula Meneses şi Dr. Miguel Cardina, cercetători la Centrul de Studii Sociale al Universităţii din Coimbra. Prof. Ioan Stanomir, Director al Şcolii Doctorale a Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi Adrian Cioflâncă, membru în Colegiul CNSAS, se alătură locutorilor portughezi în comparaţia dintre cele două realităţi politice şi sociale în discuţie.

Adrian Cioflâncă susţine conferinţa „Coming to Terms with Dictatorial Past: Lessons from Romania" (21 iunie, ora 17h00, la Centro de Estudos Sociais, Sala 1, Largo de Dom Dinis) în încheierea seriei de evenimente de la Coimbra. Prof. António Sousa Ribeiro, cercetător la Centrul de Studii Sociale al Universității din Coimbra, va fi interlocutorul şi respectiv moderatorul din aceeași seară.

În Lisabona, Fundaţia Mário Soares găzduieşte în data de 22 iunie, la ora 18h00, conferinţa „Democratie, mémoire et justice morale: la Roumanie confronte son passé communiste” prezentată de Prof. Ioan Stanomir. Evenimentul va fi deshis de Mário Soares, fost preşedinte şi prim-ministru al Portugaliei, în calitate de amfitrion. Prof. Dr. António Costa Pinto, de la Institutul de Studii Sociale al Universității din Lisabona va face o prezentare a conferenţiarului şi va modera dialogul ulterior.

Ciclul de filme şi conferinţe organizate de ICRL la Coimbra și Lisabona încearcă să răspundă la întrebări generate de trecutul european totalitar, prin comparația între două universuri social-politice distincte: România şi Portugalia, ţări legate prin caracteristica comună a latinităţii limbii şi a culturii.