ANCHETA P.C.R. DIN 1968 PRIVIND ABUZURILE SECURITĂŢII

Este gata un proiect pe care l-am inițiat în CNSAS: digitalizarea dosarelor cuprinzând ancheta PCR de la sfârșitul anilor 60 privind abuzurile comise de Securitate, Ministerul de Interne, justiție și sistemul penitenciar în perioada Dej. Găsiți dosarele integrale (cu mici pasaje privind viața privată anonimizate) pe site-ul CNSAS, cu prezentare și index tematic. Proiectul a fost aprobat de Colegiu, dosarele au fost digitalizate de cei din direcția dlui Marian Stere, anonimizate de Serviciul lui Silviu Moldovan, textul de prezentare l-am scris împreună cu Liviu Țăranu, iar indexul tematic a fost făcut de Adriana Radu. 

 

ANCHETA P.C.R. DIN 1968 PRIVIND ABUZURILE SECURITĂŢII
Descrierea proiectului de digitalizare a dosarului D 19

        Fidel rolului său de a face publice informații care privesc activitatea aparatului represiv al statului comunist, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii continuă publicarea pe site-ul propriu a unor documente relevante. Acum publicăm, în format digital, dosarul anchetei din 1968 prin care abuzurile și crimele Securității erau recunoscute chiar de regimul comunist. Acesta se găsește în arhiva CNSAS, în Fondul Documentar, poartă cota D 19 și are 24 de volume.
        După preluarea puterii, Nicolae Ceaușescu a gândit o mutare de tipul celei făcute de Hrușciov în 1956 prin care denunța crimele din timpul lui Stalin. La Plenara CC al PCR din 22-25 aprilie 1968, noul lider comunist român anunța rezultatele unei anchete pe care o ordonase pentru a scoate în evidență abuzurile aparatului represiv în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Rostul era de a obține legitimitate în fața opiniei publice, ca reprezentant al unui „nou curs” în blocul comunist. Imaginea lui Ceaușescu avea să se consolideze, intern și internațional, după câteva luni, în august 1968, atunci când condamna invadarea Cehoslovaciei de către URSS.
        Totuși, în ciuda iluziilor suscitate, acțiunea lui Ceaușescu a fost eminamente politică. Ancheta anunțată în 1968 îi servea la consolidarea puterii în Partidul Comunist, scopul principal fiind de a-l înlătura pe principalul rival de la vârful conducerii comuniste, Alexandru Drăghici, ministru al Afacerilor Interne în perioada 1953-1965. Ca parte a acestei strategii, au fost reabilitate figuri importante ale partidului, întemniţate în timpul lui Gheorghiu-Dej și Drăghici, printre care Lucreţiu Pătrăşcanu. De asemenea, ca semn de distanțare simbolică de Uniunea Sovietică, au fost reabilitați cei condamnaţi şi executaţi în URSS, din ordinul lui Stalin, în timpul „Marii Terori”.
        Desigur, ancheta ale cărei rezultate au fost făcute publice în 1968 nu a reprezentat o radiografie generală a represiunii din prima perioadă a regimului comunist. În plus, rezultatele ei au fost prezentate selectiv de către Ceaușescu. Abuzurile și crimele erau văzute ca accidente, ca derapaje de la „adevăratul socialism”, fiind atribuite măsurilor greșite luate de câțiva decidenți în frunte cu Gheorghiu-Dej și exceselor unor persoane din aparatul represiv. Astfel, nu era pusă în cauză viabilitatea sistemului comunist, ci doar activitatea unor persoane. Unii dintre cei indicați ca responsabili au fost anchetați și maginalizați, dar nimeni nu a plătit în fața justiției pentru abuzurile comise.
        Totuși, în ciuda limitelor sale, ancheta anunțată în 1968 a fost importantă pentru că aducea o recunoaștere din interiorul regimului a unor grave încălcări ale drepturilor omului, culminând cu torturi și crime, produse în primele două decenii de comunism. În plus, în această anchetă au fost adunate date și declarații ale unor oameni din sistem care ar fi fost imposibil de obținut astăzi din alte surse. Prin publicarea dosarului, CNSAS acordă acces la toate detaliile investigațiilor făcute, multe necunoscute publicului până în acest moment.
        Documentele adunate în dosarul D 19 sunt rezultatul activităţii comisiei create în anul 1967 prin hotărârea Prezidiului Permanent al C.C. al PCR, formată din Gheorghe Stoica, Vasile Patilineţ, Ion Popescu-Puţuri şi Nicolae Guină. La rândul lor, ei au fost ajutaţi de un colectiv de activişti care au avut ca sarcină examinarea mai multor declaraţii, rapoarte, referate, memorii, în care au fost surprinse abuzuri petrecute în România anilor 1948-1965.
        Un index tematic al conținutului fiecărui volum din dosarul D 19 va fi pus la dispoziția cercetătorilor pe site. Semnalăm câteva documente deosebit de importante pentru clarificarea unor aspecte ale istoriei regimului comunist:

• Notă cu privire la contribuţia lui Alexandru Drăghici la comiterea crimelor, abuzurilor şi altor ilegalităţi (vol. 4);
• Notă referitoare la grupul de anchetatori în cazul Lucreţiu Pătrăşcanu (febr. 1951 – aug. 1952) (vol. 4);
• Testament din 07.04.1945 al lui Ştefan Foriș (vol. 4);
• Raport privind unele aspecte de organizare a Serviciului Special de Informații (vol. 5);
• Documentar privind unele abuzuri şi ilegalităţi săvârşite de organe ale Ministerului Afacerilor Interne (vol. 5);
• Notă privind atrocităţile săvârşite în penitenciarele din Piteşti, Gherla şi Suceava, de către unii deţinuţi legionari în cadrul activităţii de „reeducare” în perioada 1948-1952 (vol. 6);
• Notă privind regimul de detenţie din fostele colonii de muncă „Salcia”, „Cernavodă” şi „Capul Midia”, în perioada 1952 – 1953 (vol. 6);
• Documentar privind funcţionarea tribunalelor militare speciale M.A.I. (vol. 6);
• Notă din 03.12.1965 cu numele conspirative ale activiştilor şi membrilor de partid şi ai U.T.C. din ilegalitate (vol. 14);
• Notă din 03.12.1965 cu numele informatorilor folosiţi de Siguranţă în problema comunistă (vol. 14);
• Notă din 06.12.1961 cuprinzând verificări ale elementelor ce au făcut parte din grupurile Lucreţiu Pătrăşcanu şi Vasile Luca (vol. 23).

        Toate documentele care constituie dosarul D 19 au fost colectate şi/sau redactate în anii 1967-1969, perioadă în care a funcţionat comisia creată prin hotărârea Prezidiului CC al PCR. Marea majoritate a materialelor sunt rodul anchetei declanşate de Consiliul Securităţii Statului, la indicaţia conducerii P.C.R., pentru a descoperi abuzurile petrecute în perioada în care la conducerea Ministerului Afacerilor Interne s-a aflat Alexandru Drăghici.
        În final, precizăm că documentele publicate aici sunt destinate cercetătorilor, profesorilor, studenţilor, dar şi publicului larg interesat de istoria comunismului românesc în primele două decenii de existenţă.

 Puteți accesa dosarele aici.