joi, 15 noiembrie 2007

Situaţia Gravă de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” DIn Iaşi

Comunicat de presă


Situaţia Gravă de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” DIn Iaşi


Blocajul instituţional
Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” continuă să se afle în stare de blocaj, de la izbucnirea conflictului din primăvară despre care opinia publică a putut afla din mass-media. Reamintim că totul a pornit de la un memoriu, din luna martie, formulat de 14 cercetători, în care era cerută, printre altele, convocarea unei Adunări Generale pentru alegerea unui nou Consiliu Ştiinţific, în condiţiile în care mandatul legal al vechiului Consiliu expirase de peste un an. Adunarea Generală s-a desfăşurat pe 27 martie a.c., cu respectarea prevederilor statutare, şi a rezultat un nou Consiliu Ştiinţific. Noua formulă a Consiliului nu a fost însă acceptată de directorul Alexandru Zub, motiv pentru care acesta stopează prin orice mijloace intrarea în activitate a organismului de care depinde funcţionarea ştiinţifică şi administrativă a instituţiei.
Semnatarii memoriului au iniţiat în luna mai o acţiune în justiţie pentru a cere asigurarea activităţii Consiliului şi aşteaptă un verdict până la sfârşitul acestui an. În aceeaşi idee, au fost făcute demersuri la conducerea Academiei Române de la Bucureşti şi Iaşi, cerându-se un arbitraj pentru conflictul în desfăşurare. Academia a întârziat însă să intervină, lăsând toate deciziile la latitudinea d-lui Alexandru Zub. Totuşi, printr-o adresă recentă, Biroul Prezidiului Academiei a pus în vedere directorului Institutului să deblocheze situaţia până la 15 noiembrie.
Acest termen a expirat fără să se întâmple nimic. Până acum, dl. Alexandru Zub a respins sistematic orice chemare la dialog, inclusiv ofertele de mediere din partea unor membri ai Academiei Române, preferând să conducă Institutul într-o manieră discreţionară, netransparentă şi imprevizibilă. A declarat de mai multe ori că Academia nu poate interveni şi că nu va respecta nici decizia justiţiei dacă aceasta îi va fi defavorabilă. În schimb, dl. Zub a apelat la calomnii, inclusiv prin invocarea unor presupuse ameninţări cu moartea, a adresat protestatarilor injurii, i-a ameninţat cu desfacerea contractului de muncă şi a cerut ultimativ unora să se disocieze de protest. Prin ordine interne ilegale, a blocat accesul cercetătorilor la informaţii şi decizii care privesc soarta Institutului, iar recent a constrâns-o chiar pe o colegă din personalul administrativ să declare, în scris, că ar fi fost agresată de protestatari, ca urmare a unei solicitări imperioase de a ni se pune la dispoziţie o adresă către Filiala Iaşi a Academiei Române.
În speţă, încălcând flagrant Statutul Academiei, legislaţia românească din domeniu, directorul Zub a convocat pe 7 noiembrie un Consiliu Ştiinţific al cărui mandat expirase de doi ani, pentru a recomanda Filialei Academiei prelungirea contractelor de muncă ale cercetătorilor aflaţi deja la vârsta pensionării, respectiv a celor cu ½ normă. Precizăm că aceştia au nevoie anual de o reconfirmare din partea Filialei Academiei, la recomandarea Consiliului Ştiinţific, pe baza unor criterii de performanţă ştiinţifică. În fapt, de mai mulţi ani, excepţia de la lege a fost transformată în regulă, contractele tuturor pensionabililor fiind prelungite automat, pe baza unor solidarităţi care transcend criteriile academice. Decizia din 7 noiembrie este ilegală pentru că a fost luată în discuţie de un organism al cărui mandat expirase şi implică, în plus, un flagrant conflict de interese: D. Ivănescu şi D. Vitcu, membri ai vechiului Consiliu, au cerut prelungirea propriilor contracte de muncă. Nu este lipsit de interes şi faptul că prin acest act ilegal a fost practic înlăturat din Institut unul dintre protestatari.
Insistenţa pensionabililor de a rămâne în Institut are o motivaţie pur financiară. Amintim că salariile cercetătorilor cu gradul CS I au fost triplate printr-o măsură recentă, atingând 4.500-6.000 RON net lunar, în timp ce angajaţii tineri şi activi, menţinuţi deliberat pe poziţiile de asistent cercetare, cercetător ştiinţific sau CS III, câştigă mai puţin de un sfert din sumele mai sus menţionate. Distribuţia salariilor şi discrepanţa uriaşă dintre acestea nu se reflectă în activitatea ştiinţifică şi nici nu se bazează pe evaluări reale ale performanţelor ştiinţifice. În condiţiile blocării activităţii Consiliul Ştiinţific legal constituit pe data de 27 martie şi ca urmare a menţinerii tuturor pensionabililor în activitate, nu se pot lua decizii privind scoaterea la concurs a posturilor. De trei ani, nu au mai avut loc practic promovări, fapt care afectează grav cariera şi veniturile cercetătorilor îndreptăţiţi prin activitatea de cercetare la o poziţie superioară în ierarhia academică.

Administrarea discreţionară
Blocajul din Institut şi încălcările repetate ale legii afectează performanţele ştiinţifice ale instituţiei, activitatea administrativă şi politica de personal. Institutul, deşi este o instituţie publică, nu este condus după rigorile pe care le presupune acest statut. Proiectul de management pe baza căruia se presupune că dl. Zub a câştigat concursul de director nu este public, deşi legea cere să fie. Deciziile sunt luate exclusiv în funcţie de interesele imediate ale directorului. Acesta pretinde să conducă instituţia dictatorial şi să nu dea seamă pentru ceea ce face.
Dl. Zub cumulează în acest moment o mulţime de funcţii: şef al Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei, director al Institutului, şef al Colectivului de istoria culturii, preşedinte al Fundaţiei Academice „A. D. Xenopol”, redactor-şef al Anuarului Institutului, coordonator al revistei „Xenopoliana” (de care, în realitate, se ocupă tinerii protestatari) etc. Este ca şi cum ar fi, în sistemul universitar, şi rector, şi decan, şi şef de catedră etc. Apropiaţii d-lui Zub sunt în toate comisiile posibile din instituţie, obstrucţionând de multe ori iniţiativele concurente.
Institutul este în acest moment sub-administrat. Nu este pusă în aplicare vreo strategie de angajare în proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale. Manifestările ştiinţifice din acest an au fost puţine la număr şi precar organizate, iar directorul nu manifestă nici un fel de preocupare pentru interesele angajaţilor.
Recent, am putut afla cu stupefacţie cu dl. Dumitru Ivănescu a funcţionat ani în şir pe postul de secretar ştiinţific al Institutului, fără să fi dat concurs aşa cum prevede legea şi fără să fi primit formal această încadrare. Conform propriilor declaraţii recente, el a fost de fapt secretarul Consiliului Ştiinţific, însă pentru a fi desemnat în această funcţie ar fi trebuit să fi fost ales în prealabil ca membru al Consiliului de către Adunarea Generală cu o majoritate de două treimi, lucru despre care nu ştim să se fi întâmplat. Cert este că în practică dl. Ivănescu a avut dreptul de semnătură şi atribuţiile unui secretar ştiinţific.
De altfel, a devenit o regulă ca prevederile legale să fie ignorate cu uşurinţă în Institut. Nici şefii de colective nu au fost desemnaţi prin concurs, aşa cum cer reglementările interne ale instituţiei. Au existat, de asemenea, neregularităţi în organizarea concursurilor pe posturi. Legea accesului la informaţie este în mare parte ignorată. În fine, nu există proceduri birocratice transparente şi previzibile pe baza cărora să fie administrat Institutul.

Trecutul problematic
În luna iulie a.c., o parte dintre semnatarii acestui comunicat am făcut o cerere la CNSAS pentru verificarea mai multor cercetători din Institut. Ca urmare a acestei cereri, d-nii Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Mihai-Ştefan Ceauşu, Gabriel Bădărău şi Viorel Butnariu au renunţat la calitatea de membri fondatori al Fundaţiei Academice „A. D. Xenopol”, iar d-nii Cătălin Turliuc şi Veniamin Ciobanu au notificat CNSAS că nu deţin poziţiile pentru care s-a cerut verificarea. Ca urmare a acestor demersuri, cercetarea de către CNSAS a încetat, în condiţiile legii. Menţionăm că tot în această perioadă a intervenit şi demisia d-lui Dumitru Ivănescu din funcţia de secretar al Consiliului Ştiinţific – poziţie pe care, amintim încă o dată, nu este clar cum a obţinut-o.
Ţinând cont de aceste fapte, care ridică legitime semne de întrebare, solicităm tuturor cercetătorilor vizaţi de cererea depusă la CNSAS să-şi clarifice public relaţia cu Securitatea în special şi cu trecutul comunist în general. Considerăm că în conducerea unei instituţii care se ocupă cu cercetarea trecutului nu pot activa persoane ale căror biografii conţin elemente problematice.
Solicitarea noastră către CNSAS a fost justificată, printre altele, prin faptul că numele d-lor Dumitru Vitcu şi Gabriel Bădărău apar pe lista găsită la Revoluţie în biroul fostului prim-secretar al PCR Iaşi Maria Ghiţulică, cu persoane de sprijin ale Securităţii (primul figurând ca persoană de sprijin în intervalul 1987-1989, al doilea în perioada 1985-1986), iar unii dintre cercetătorii de la Institut au deţinut funcţii în PCR sau UASCR, au fost lectori de partid şi au absolvit universităţi de cadre ale PCR.


Concluzii:
Ţinând cont de încălcările repetate ale legii, de blocarea activităţilor ştiinţifice şi a actului administrativ, de apelul la presiuni, calomnii şi ameninţări, semnatarii acestui comunicat îşi exprimă îndoială profundă că dl. Zub îşi poate exercita în continuare funcţia de director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, pe baza reglementărilor legale în domeniu şi a rigorilor unui management modern. În această situaţie, solicităm Academiei să-şi asume atribuţiile de for tutelar şi să intervină grabnic pentru deblocarea situaţiei şi instaurarea legalităţii la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”. În fine, facem cunoscut că vom semnala toate abuzurile şi încălcările legii în justiţie şi la alte instituţii şi organisme abilitate.


Liviu Brătescu
Mihai Chiper
Adrian Cioflâncă
Dorin Dobrincu
Alexandru Istrate
Cătălina Mihalache
Andi-Emanuel Mihalache
Paul Nistor
Leonidas Rados
Flavius Solomon
Petronel Zahariuc

Niciun comentariu: