DOSARUL DE CADRE AL LUI AURELIAN BONDREA
Text publicat in revista "22" si "Ziarul de Iasi", 11 august 2009
Din dosar aflam ca actualul rector al Universitatii fantoma "Spiru Haret" nu a absolvit o universitate, ci doar Scoala Superioara de Partid "Stefan Gheorghiu".
In arhiva fostului CC al PCR se afla si dosarul de cadre al lui Aurelian Bondrea, cel care a devenit vedeta zilele acestea in urma scandalului privind fabrica de diplome de la Universitatea fantoma „Spiru Haret", pe care o patroneaza. Dosarul este util pentru a reconstitui inceputurile carierei politice si „academice" a celui care va deveni, in timpul lui Nicolae Ceausescu, unul din tartorii lumii culturale si cadrist feroce pe zona invatamintului. Ca in cazul tuturor fostilor activisti comunisti, care si-au contrafacut sau ascuns trecutul, informatiile despre biografia lu Bondrea sint foarte greu de gasit. Ceea ce stiam pina acum - nu putin si oricum lamuritor pentru a avea schita profilului acestui personaj de trista faima - provine din marturiile celor care au avut nenorocul sa aiba de-a face cu el in perioada comunista.
Parcurgind dosarul lui Bondrea, intelegem imediat ce are de ascuns acesta. In primul rind, el nu este absolventul unei universitati, ci doar al cursurilor, la fara frecventa, ale Scolii Superioare de Partid „Stefan Gheorghiu", pe care autoritatile comuniste le-au echivalat abuziv studiilor universitare. Tot aici si-a facut si aspirantura (doctoratul din acea vreme). Aceasta era singura formatie „universitara" a multora dintre activistii si liderii comunisti. Bondrea, alaturi de multi alti culturnici comunisti, unii dintre ei aflati acum pe statele de plata ale Universitatii „Spiru Haret", ilustreaza perfect procesul de reconversie academica de dupa 1989 a fostilor activisti, despre care vorbeste Mihai Dinu Gheorghiu in cartea „Intelectualii in cimpul puterii". Acest element din biografia lui Bondrea, care a condus in „Epoca de aur", printre altele, Comisia Superioara de Diplome si Doctorate din Ministerul Invatamintului, explica usurinta cu care acesta a dezvoltat, dupa 1989, o adevarata industrie a imposturii. Recent, Ministerul Educatiei i-a cerut lui Bondrea sa-si demonstreze calitatea de rector si, poate, cu aceasta ocazie se va discuta si despre „diplomele" personale ale acestuia.
Un al doilea element definitoriu din biografia lui Bondrea este, de fapt, secretul lui Polichinelle: acesta si-a datorat exclusiv cariera „academica" si ascensiunea institutionala pozitiei de activist fervent in aparatul totalitar.
Dosarul de cadre al lui Bondrea se afla la Arhivele Nationale, in Fondul CC al PCR, Sectia Cadre (cota B/982), si dateaza din anii '70-'80. Din cele 16 pagini ale dosarului, reproducem documentul sintetic asupra biografiei sale. Pe linga acesta, in dosar se mai afla inca o nota biografica (dupa numirea in 1977 in functia de director al Directiei de organizare, personal, invatamint si control din Ministerul Educatiei si Invatamintului, unde raspundea de cadrele din invatamint), o prezentare a biografiei sotiei, si trei aprecieri date de ministrul Invatamintului din anii '80 Ion Teoreanu. (Adrian CIOFLANCA)
„COMITETUL CENTRAL AL P.C.R.
SECTIA CADRE
BONDREA AURELIAN
Membru de partid din 1946
•- Nascut la 22 mai 1928 in comuna Mateiesti-Vilcea;
•- Originea sociala: tarani cu gospodarie mijlocie;
•- Nationalitatea: romana;
•- Casatorit, are doi copii;
•- Studii: Facultatea de filozofie si doctorantura la Scoala superioara de partid „Stefan Gheorghiu";
•- Profesia si titlul: profesor, doctor in stiinte filozofice;
•- Cunoaste limba franceza;
•- Este sef serviciu la Directia invatamintului superior si cercetarii stiintifice din Ministerul Educatiei si Invatamintului.
Bondrea Aurelian din 1944 a urmat cursurile fara frecventa ale liceului teoretic din Rm. Vilcea si a muncit alaturi de parinti la cimp. Incepind din anul urmator a functionat cu intreruperi ca invatator suplinitor in comuna natala. Dupa 23 August 1944 a activat in U.T.C., iar in 1946 a devenit membru de partid, fiindu-i incredintate ulterior diferite sarcini de raspundere si participind la actiunile intreprinse de partid in comuna. Din 1949 a indeplinit timp de un an si functia de director al caminului cultural, obtinind rezultate bune. Apoi a fost promovat instructor al Comitetului raional P.C.R. Balcesti - Vilcea. In 1951 a urmat trei luni un curs de partid de pe linga Comitetul regional P.C.R. Vilcea. In continuare, timp de doi ani a fost redactor la ziarul "Secera si ciocanul" editat de Comitetul regional P.C.R. Pitesti.
In 1953 a urmat cursul de lectori de pe linga Scoala de stiinte sociale "A.A. Jdanov" obtinind calificative foarte bune.
Dupa absolvire a lucrat pina in 1960 ca activist la Sectia propaganda si agitatie a Comitetului regional de partid Pitesti. In munca de activist de partid a dovedit pricepere, putere de munca, o buna pregatire politica si ideologica. In aceasta perioada a urmat cursurile fara frecventa ale Scolii superioare de partid "Stefan Gheorghiu", iar in urma unor examene de diferenta a obtinut diploma de profesor de filozofie.
Din 1960 a urmat patru ani aspirantura la Scoala superioara de partid „Stefan Gheorghiu", obtinind titlul de candidat in stiinte. In acest timp a fost organizator de grupa de partid si membru in biroul organizatiei de baza, indeplinindu-si sarcinile in bune conditiuni. A fost repartizat la Sectia de Propaganda si Agitatie a C.C. al P.C.R. unde a lucrat trei ani. A fost apreciat pentru constiinciozitate in munca, preocuparea pentru continua imbogatire a cunostintelor politico-ideologice, seriozitate si modestie.
In 1968, cu prilejul adoptarii noii structuri administrativ-teritoriale a tarii, a fost ales secretar al Comitetului municipal de partid Pitesti; la sfirsitul aceluiasi an a revenit in Bucuresti, ocupind prin concurs postul de lector la catedra de sociologie a Universitatii. In perioada 1964-1968 a fost membru al consiliului stiintific al Facultatii de filozofie de la Academia „Stefan Gheorghiu". In 1969 a fost numit director general adjunct la Directia generala a invatamintului universitar din Ministerul Invatamintului. In 1970 a efectuat o specializare de opt luni in Franta. Cu prilejul reorganizarii Ministerului Educatiei si Invatamintului in 1972 a fost numit director general adjunct la Directia generala a personalului, iar din 1973 este sef serviciu in Directia invatamintului superior si cercetarii stiintifice.
Conducerea ministerului apreciaza munca depusa pentru indrumarea si sprijinirea activitatii consiliilor profesorale si a senatelor universitare pe probleme educative, de selectionare, promovare si perfectionare a cadrelor didactice din sistemul invatamintului superior. In functiile de conducere a dovedit competenta, pregatire multilaterala, spirit de raspundere, principialitate si fermitate. A contribuit la rezolvarea in bune conditiuni a unor probleme referitoare la trimiterea in strainatate a unor cadre, conceperea si definitivarea unor acte legislative ale invatamintului. Cu prilejul aprecierii anuale i s-a recomandat sa manifeste mai multa operativitate in munca si sa fie mai prezent in institutiile de invatamint superior si de cercetare.
In cadrul activitatii didactice a elaborat si predat cursul de sociologia culturii de masa, iar ca activist de partid si lector al C.C. al P.C.R. a pregatit si expus numeroase lectii si conferinte si a colaborat la intocmirea programelor analitice ale invatamintului de partid, a realizat pentru publicare lucrarea „Sociodinamica culturii si a comunicatiilor de masa in R.S. Romania".
A indeplinit diferite sarcini in organizatia de partid ca: organizator de grupa, membru al biroului organizatiei de baza, membru al comitetului de partid pe minister.
Despre familie: parintii, Bondrea Gheorghe si Maria, au lucrat in CAP, au fost membri de partid, in prezent decedati. Are doi frati si o sora: fratii sint activisti de partid, sora este invatatoare.
Sotia, Bondrea Elena, a fost muncitoare, in prezent economista, membra de partid. Tatal, Stoicovici Constantin a fost cizmar, decedat in 1942. Mama, Elena este casnica.
Are o fiica si un fiu, studenti, fiica este membra de partid.
Sectia Cadre a C.C. al P.C.R. considera ca este corespunzator in functia actuala.
INSTRUCTOR,
Mihalache Maria
SEF SECTIE
Petre Danica
5. II. 1976.
cm/1 ex."
Comentarii
O cariera tipica de activist PCR. Ca el mai exista înca sute poate chiar mii, în posturi de conducere centrale si locale.
Destinul acestui criminal comunist - de fapt o mica rotita în mecanism - este simbolic pentru destinul acestei tari mortificate, în care la 20 de ani de la rasturnare, activistii PCR si securistii detin puterea în proportie de 100%.
Mai dati-ne biografii din acestea, exemplare.
Sa arati ca sunt niste brute hoate si analfabete înseamna sa-i...denigrezi, dupa formula "dai în mine, dai în fabrici si uzine, dai în clasa muncitoare"
Mai vrem dosare de cadre !!
Omul sfinteste locul. Puneti oamenii de valoare la locul lor. Nu lasati idioti si incompetenti sa ne cheltuie banii si sa ne educe copii! In mod normal, daca noi societatea am sustine cu adevarat valorile asemenea lucruri nu s-ar intampla.
Romani ganditi, votati si sanctionati! Deschideti gura si urlati!
Mi-a placut articolul de "deconspirare" si cred ca suntem indreptatiti sa cunoastem... macar de pe bloguri...