vineri, 21 august 2009

NAZISM SI COMUNISM, LAOLALTA


Autor: Adrian CioflancaSpaţiere de la stânga la dreaptaData publicarii in Ziarul de Iasi: 21 august 2009

Mai multe organisme internationale pledeaza, in ultimii ani, pentru tratarea in acelasi registru moral si legal a nazismului si comunismului.

In ultima vreme, s-au inmultit luarile de pozitie internationale pentru condamnarea comunismului si echivalarea acestuia cu nazismul.

Pe 2 aprilie 2009, Parlamentul European a adoptat o substantiala rezolutie cu titlul "Constiinta europeana si totalitarismul", pentru a marca trecerea a 20 de ani de la caderea comunismului. Rezolutia isi exprima respectul pentru victimele regimurilor totalitare si nedemocratice din Europa si ii omagiaza pe cei care au luptat impotriva tiraniei; subliniaza importanta memoriei si a adevarului pentru reconcilierea nationala; critica restrictionarea accesului la documente istorice in unele state membre; condamna decis orice forma de crima impotriva umanitatii si incalcarea drepturilor omului de catre regimurile nedemocratice; solicita prezervarea memoriei istorice si finantarea substantiala a activitatii de cercetare; si, nu in ultimul rind, face apel pentru declararea zilei de 23 august, data semnarii infamului pact Ribbentrop-Molotov, ca zi europeana de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare si autoritare. Punctul privind 23 august prelua in textul acestei rezolutii o declaratie mai veche a Parlamentului European, din 28 septembrie 2008, privind declararea zilei cu pricina ca moment de comemorare a victimelor stalinismului si nazismului. Asadar, rezolutia extinde aria de acoperire - din motive despre care voi da citeva detalii mai incolo - de la cele doua totalitarisme paradigmatice la toate regimurile nedemocratice. Parlamentul European a invocat ca temei pentru aceasta rezolutie si activitatea asa numitelor "Comisii ale adevarului" - si, sa nu uitam, in Romania au existat doua astfel de comisii, una privind Holocaustul - Comisia Wiesel, cealalta privind dictatura comunista - Comisia Tismaneanu.

Recent, pe 2 iulie a.c., Adunarea Parlamentara a OSCE a adoptat - cu o larga majoritate, surprinzatoare pentru aceasta organizatie complicata si divizata - rezolutia "Reunificarea Europei divizate: promovarea drepturilor omului si libertatilor civile in regiunea OSCE in secolul XXI". Textul, care se alatura efortului Parlamentului privind recunoasterea zilei de 23 august, pune laolalta nazismul si stalinismul ca regimuri totalitare genocidare. Rezolutia noteaza ca "in secolul XX, tarile europene au cunoscut doua mari regimuri totalitare, nazismul si stalinismul, care au dus la genocid, incalcarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, crime de razboi, precum si crime impotriva umanitatii". Adunarea recomanda continuare cercetarii stiintifice si cultivarea constiintei publice asupra totalitarismelor si a mostenirii acestora, condamna orice incercare de a infrumuseta, nega sau restaura trecutul totalitar, solicita deschiderea arhivelor, indeamna la combaterea xenofobiei si a nationalismului agresiv si cere guvernelor sa respecte drepturile omului chiar si in timpuri de criza.

Un alt document important in acelasi spirit este Declaratia de la Praga, din 3 iunie 2008, semnata de numeroase personalitati dupa o conferinta desfasurata in Senatul ceh, denumita "Constiinta europeana si comunismul". Aici a aparut pentru prima data in mod pregnant ideea proclamarii zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului si comunismului. Declaratia doreste constientizarea la nivel european a faptului ca nazismul, dar si comunismul au aplicat sistematic politici distructive si forme de teroare, suprimind toate libertatile civile si drepturile omului, au declansat razboaie din motive ideologice, au exterminat sau deportat natiuni intregi sau grupuri de populatie. Semnatarii, printre care cei mai cunoscuti sint Vaclav Havel si Joachim Gauck, dar si numerosi intelectuali romani, doresc o abordarea unitara a fenomenului totalitar la nivel european, tratind in acelasi registru moral si legal nazismul si comunismul.

Sa mai amintim ca, mai demult, pe 25 ianuarie 2006, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o rezolutie privind fostele regimuri totalitare comuniste, care solicita condamnarea acestora in maniera in care a fost comndamnat nazismul.

Asadar, avem mai multe declaratii ale organismelor parlamentare ale unora dintre cele mai importante institutii internationale care condamna comunismul si implica echivalarea acestuia cu nazismul. Bineinteles, intre texte exista diferente sensibile, care traduc precautii politice si nuante academice, dar putem vorbi totusi de o tendinta.

Iata citeva dintre diferente. Declaratia Parlamentului European este mai generala, condamnind toate formele de regim nedemocratic, desi ia ca referinta principala nazismul si comunismul. Declaratia AP a OSCE se refera doar la stalinism, nu la toate regimurile comuniste totalitare, cum face declaratia AP a Consiliului Europei sau declaratia de la Praga. Doar declaratia OSCE afirma ca si nazismul si stalinismul se fac vinovate de genocid si de declansarea celui de-al doilea razboi mondial.

Aceste nuante releva puncte de conflict politic si diferente de perspectiva academica. Fata de aceste declaratii, care pun pe acelasi plan nazismul si comunismul, au existat cam trei tipuri de reactii critice. Prima si cea mai previzibila a venit din partea comunistilor europeni sau a unor politicieni si intelectuali de stinga, care au spus ca marxismul nu trebuie echivalat cu comunismul sau ca nu se poate face o condamnare a comunismului tale quale, adica a tuturor regimurilor comuniste fara discriminare si a comunismului ca ideologie. Al doilea tip de reactie a venit din partea Rusiei, care are, in mod evident, o atitudine nostalgica fata de comunism, fata de stalinism in special, dar si militeaza, alaturi de altii, cu mai mult temei, pentru recunoasterea rolului determinant al Armatei Rosii in infringerea nazismului. Al treilea tip de critica a fost formulat de aparatorii ideii de "unicitate a Holocaustului", care se tem ca echivalarea mecanica a genocidului nazist cu alte crime impotriva umanitatii duce la o trivializare prin comparatie a Holocaustului. Tocmai pentru a menaja aceasta susceptibilitate, PE si AP a OSCE subliniaza in text unicitatea Holocaustului. Criticii din a treia categorie sint cu deosebire sceptici fata de utilizarea termenului "genocid" pentru a descrie politicile criminale staliniste. In conditiile in care termenul s-a consacrat in legislatia internationala si in literatura de specialitate ca descriind o forma de crima colectiva sistematica indreptata impotriva unor intregi grupuri etnice, exista inca dezbateri aprinse intre specialisti daca in cazul comunismului in general si al stalinismului in special se poate vorbi despre un proiect genocidar. O importanta organizatie internationala in care Romania este parte - Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research (ITF) - analizeaza posibilitatea de a lansa la iarna o declaratie care sa restaureze nuantele in comparatia dintre Holocaust si crimele comuniste.

Cam acestea sint, in mare, datele problemei. In ce ma priveste - desi sint implicat in aceasta dezbatere de pe pozitia de cercetator al istoriei totalitarismelor, de membru al Comisiilor Wiesel si Tismaneanu, de expert in delegatia Romaniei la ITF - am preferat sa fac o prezentarea seaca, obiectiva, a chestiunii, pentru a-i incuraja pe cei interesati sa citeasca despre acest subiect delicat si sa-si formuleze propriile pareri cultivate. Totusi, nu pot sa nu spun, pe scurt, ca sint impotriva "competitiei martirologice" dintre Holocaust si Gulag, ca sint reticent fata de utilizarea termenului "genocid" in cazul comunismului (cuvintele au o memorie academica si politica pe care nu o putem ignora) si ca sint pentru compararea nuantata a nazismului si comunismului si tratarea lor unitara ca expresii ale ideologiilor totalitare.

Niciun comentariu: