joi, 3 septembrie 2009

FATA CARE A PLINS


Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi, 3 septembrie 2009

Uneori Romania are efecte dureroase asupra oamenilor. Iata o poveste ca multe altele.

Parea un caz de adaptare reusita a unui american in Romania. A stat aici mai multi ani, a reusit profesional, a devenit cunoscuta, a invatat limba, s-a implicat social, si-a facut o familie si multi prieteni. Pe scurt, parea fericita. A fost mereu critica fata de ce se intimpla la noi, insa a mers inainte. "Criticismul" sau parea doar atitudinea normativa fireasca a cuiva venit dintr-o civilizatie mai bine pusa la punct - mult mai bine - decit a noastra. Nimeni nu se gindea ca, de fapt, acesta era simptomul unei cronice inadaptari.

Personal, nu m-am gindit la asta pina am vazut-o plingind. Acum este in SUA si nu mai vrea sa se intoarca in Romania. Isi cauta un job in State, in Marea Britanie, unde o fi, dar nu in Romania. Simplul gind ca ar trebui sa se intoarca o face sa izbucneasca in plins. Ce o ingrozeste atit de tare? Pai aproape nici nu ar trebui sa ne intrebam, pentru ca, de fapt, stim prea bine, pentru ca simtim pe pielea noastra aceleasi lucruri. O inspaiminta si o revolta nivelul extraordinar de violenta interpersonala, agresivitatea cotidiana gratuita, irationala, dintre semeni. O cutremura indolenta autoritatilor. Lipsa de respect fata de lege, fata de reguli si de celalalt. Mizeria, zgomotul, mirosurile. Mitocania. Saracia cronica. Incetineala, inapoierea, provizoratul perpetuu. O nemultumeste imaginea de tara neasezata, isterica, bintuita de impostura si grandomanie, pe care o produce Romania.

Si pentru asta plinge. Plinge pentru ca este un caz profund de implicare intersubiectiva: a considerat tot ce se intimpla in jurul ei in Romania ca fiind parte din povestea ei personala. Cetatean american fiind, te-ai fi putut astepta sa stea deoparte, superioara si rece. Dar activismul social este parte din educatia ei, la fel cum este parte din formatia multor americani. A fost invatata sa nu stea pasiva, sa ajute, sa respecte regulile, sa nu accepte nedreptatea. La noi, s-a batut cu autoritatile, le-a obligat sa respecte sau sa aplice legea pe care tocmai ele trebuiau sa o aplice, a intervenit atunci cind statul refuza sa intervina, a luat apararea celor fara aparare si s-a aparat singura atunci cind a fost lasata singura. Toate acestea i-au dat un imens sentiment de implinire, dar si senzatia dureroasa de inutilitate. A obosit, pentru ca, desi sint multi ca ea in Romania, nu sint destui, pentru ca lucrurile si oamenii se schimba greu, pentru ca romanii tind sa se invete cu raul si sa-l accepte ca pe o fatalitate. (Cind a sunat la Politie sa anunte ca un cetatean se masturbeaza in Cismigiu in vazul copiilor, i s-a raspuns: "Si ce daca!...") I-a ajuns: acum vrea putina liniste, aspira la monotonia unui oras american, la pacifismul social de acolo, isi doreste verdeata si parcuri curate pentru fetita sa, spera la joburi bine platite pentru ea si sotul ei, viseaza la normalitatea in care activismul social si respectul regulilor nu au accente eroice. Antonimul pentru toate acestea este, in cazul ei, Romania. Si pentru asta plinge.

Da, Romania are astfel de efecte asupra oamenilor.

Aceasta nu este neaparat o poveste tipica de american aflat in Romania. Prietena fetei care a plins, ea insasi cetatean american care a reusit in Romania, vrea sa se intoarca. Dar fara a fi la fel de implicata. Exista destui americani, stabili sau in trecere, care se simt bine aici. Stiu citiva si din Iasi, care si-au creat propriile insule de liniste, iar acum sint multumiti. Insa, in aceeasi masura, am vazut americani oripilati de salbaticia de la noi. Simpla amintire a experientei romanesti le provoaca senzatii fizice de disconfort. Da, Romania are astfel de efecte asupra oamenilor. Si nu doar asupra americanilor. Sint destui romani care nu mai rezista vacarmului - eventual dupa un episod mai scurt sau mai lung de activism social - si isi iau lumea in cap. Merg in alta parte pentru a se implini profesional, familial, material, pentru a-si gasi linistea, pentru a fi respectati, pentru a trai normalitatea. Cinicii din cauza carora pleaca spun gros: "Sa plece, dom'le, ca raminem noi si ne facem de cap!".


Un comentariu:

naida daniel spunea...

vorbiti de lege ,de corectitudine,de tara in care nimeni nu mai respecta nimic.sunt un cetatean care suferind de aceeasi problema,cu legea in fata am batut la toate institutiile abilitate din judet,institutii care ,mituite ,m au purtat doar pe drumuri si mi au dat raspunsuri de a aiurea total nelegate de intrebarile mele,doar ,doar voi obosi si voi lasa aranjamentele lor in pace.am apelat la ziarul d-voastra,la d l Neculai Rosca, care a fost foarte amabil ,apoi a sunat la primaria cu pricina, i a avertizat pe respectivii, pe mine m a amagit cu amanarea si totul se va rezolva in favoarea institutiilor statului, mai ales a celor cu o culoare politica.sa inteleg ca ziarul ,,obiectiv de suceava "este PNL-ist? nu mai vorbiti de adevar, de america,ptr, noi romanii e o utopie.Halal ziaristi !