joi, 15 octombrie 2009

MITUL "DOMNULUI STRAIN"


Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 15 octombrie 2009

Romania traieste periodic mirajul personajelor providentiale. La inceput a fost Ion Iliescu, apoi Emil Constantinescu, dupa care a venit Traian Basescu. In aceeasi categorie au intrat Victor Ciorbea, Theodor Stolojan sau Mugur Isarescu. Sau Tehnocratul fara chip, un fel de erou necunoscut al zilelor noastre. Insa Romania isi devoreaza miturile cu aceeasi fervoare cu care le produce. Din majoritatea celor enumerati nu au ramas decit umbra, promisiunea si regretul. Ei sint deja uitati in goana patimasa si nauca a acestei tari dupa salvatori.

Stiind toate acestea, cred ca ar trebui sa privim cu calm si sobrietate vilva creata in jurul lui Klaus Johannis. Am mai vazut filmul acesta.

Cultura politica romaneasca are acest reflex ca, in perioade de criza, sa se proiecteze in solutia "domnului strain" care merge mina in mina cu alt mit recurent, acela al guvernului de tehnocrati. Avem un precedent reusit in istoria noastra moderna, iar prezentul functioneaza uneori prin incercarea (de cele mai multe ori sortita esecului) de a reitera formule din trecut. Klaus Johannis, care are si avantajul ca este german la origine, este pe post de Hohenzollern al zilelor noastre. Rolul era disponibil, sa vedem insa daca i se si potriveste si daca ii va face fata prin prestatia pe scena politica nationala pe care abia a intrat.

Primarul Sibiului a aparut ca solutie gradual, si totusi rapid, intii in mediile alternative, pe internet, pe site-urile de socializare in care se exprima electoratul activ fara afiliere politica ferma, a fost preluat de anumite cercuri intelectuale si de parti din societatea civila, fiind apoi recuperat politic, in primul rind de catre PNL si, mai nou, acceptat de PSD, UDMR, PC si Sorin Oprescu.

In ciuda afinitatilor sale politice (la Sibiu a condus cu ajutorul unei aliante PSD-PNL opusa PD-L), Klaus Johannis este perceput ca avind un mare grad de autonomie politica si pare acceptabil transpartinic. Primarul Sibiului are in avantajul sau profilul de personaj inclusiv, consensual, civilizat care da bine mai ales acum, intr-o perioada de divizare si tulburare politica. Il recomanda performantele manageriale din Sibiu, care au o presa surprinzator de buna si la Sibiu, si la Bucuresti (prea buna, spun cei care stiu cum se fac lucrurile in presa si cum se distribuie publicitatea). Totusi, in ciuda popularitatii locale exceptionale, exista si voci critice. Prietenii mei sibieni care au de-a face cu Primaria in activitatea lor observa ca problemele structurale ale Romaniei - coruptia, birocratia, infrastructura deficitara - sint si problemele Sibiului. In plus, spun ei, pe Johannis l-a schimbat puterea, devenind mai arogant si intolerant la critica. Sa nu uitam ca, pe linga indiscutabilul bun management, Johannis este beneficiarul unei conjuncturi, conducind un oras cu potential economic si turistic urias si profitind de oportunitatea, bine sustinuta de autoritatile centrale, de a fi in fruntea unei "capitale culturale europene".

In fine, problema principala nu sta in persoane. Asistam in continuare la o disputa pentru preeminenta intre Presedintie si o majoritate parlamentara. Alegerile parlamentare de anul trecut nu au transat aceasta competitie inceputa in legislatura trecuta si speranta sta in scrutinul prezidential care se apropie. Puterea creeaza contraputere, motiv pentru care, intr-un fel, presedintele Traian Basescu este victima propriei puteri. Manifestindu-se ca un presedinte activ si puternic, care a avut si un premier la dispozitie pina de curind, Basescu a provocat o alianta fara precedent de partide, organisme mass-media, organizatii ale societatii civile etc. Johannis nu pare a fi altceva, cel putin deocamdata, decit ambalajul acestei aliante complicate si conjuncturale. Puterea si deciziile se negociaza intre partide si este o iluzie ca credem ca vreun premier independent sau un guvern de tehnocrati ar putea avea vreo autoritate fara sprijin politic, fara conexiuni politice si fara identitate politica. PSD, PNL si PC l-au propus pe Johannis nu din admiratie pura, ci pentru ca un guvern condus de acesta, eventual un guvern de tehnocrati, le-ar permite sa fie, pina la alegerile prezidentiale, si la guvernare, si in opozitie. PSD asa a fost si pina acum.

Scoaterea din joben a lui Johannis a fost, fara indoiala, o mutare desteapta care il pune pe Traian Basescu in dificultate. Insa sa nu ne imaginam ca seful statului nu va muta la rindu-i. Interesul sau este sa prelungeasca aceasta stare de instabilitate politica pentru a profita de ea in alegerile prezidentiale si, eventual, pentru a provoca alegeri anticipate in cazul in care va fi reales. Probabil va desemna ca premier doua persoane no-name pentru a fi respinse de Parlament si pentru a se intruni astfel conditiile constitutionale pentru declansarea alegerilor anticipate. Lucrurile redevin palpitante...

Niciun comentariu: