CIND VORBIM SI DESPRE REFERENDUM?

Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 5 noiembrie 2009

Referendumul organizat concomitent cu prezidentialele nu este pregatit de o dezbatere publica multumitoare, pentru ca partidele si televiziunile anti-Basescu fac tot posibilul sa-l boicoteze.

Vedem ca referendumul pe tema reconfigurarii Parlamentului nu provoaca dezbateri, ci, cel mult, dispute. PSD si PNL transmit, mai mult sau mai putin voalat, indemnuri la boicotarea referendumului, in timp ce PDL este un ecou slab al vocii lui Traian Basescu pe aceasta tema. Patru ONG-uri au intervenit partizan, condamnind asocierea referendumului cu prezidentialele. De teama unor noi polemici, Guvernul Emil Boc nu a alocat fonduri pentru organizarea dezbaterii publice. Singurul care vorbeste despre referendum este cel care l-a initiat, seful statului, si acesta, fireste, prezinta avantajele solutiilor inaintate - trecerea la Legislativ monocameral si reducerea numarului de parlamentari.

De ce nu avem dezbateri publice pe tema referendumului? Un prim raspuns ar fi ca la astfel de dezbateri nu am stat niciodata prea bine. Ele sint intimpinate de multe ori cu nervozitate si de cele mai multe ori cu indiferenta. Argumentele se aud mai putin si, indeobste, confruntarea lor intr-o maniera civilizata este extrem de rara.

Dar motivul principal pentru care nu avem dezbateri tine de contextul in care a fost organizat referendumul. Si aici nu este vorba doar de faptul ca politizarea fireasca pe care o produce campania electorala face dificil orice schimb de argumente. Acum asistam la un razboi al agendelor. Referendumul este punctul principal de pe agenda de discutii propusa de presedintele si candidatul Traian Basescu. Contracandidatii inteleg ca angajindu-se in aceasta dezbatere ar intra in interiorul agendei candidatului sustinut de PDL si i-ar oferi astfel un ascendent. Asa ca se tin departe, evitind subiectul, si incercind, deocamdata fara succes, sa propuna o agenda alternativa. Televiziunile anti-Basescu, altadata atrase de orice subiect de asemenea importanta, s-au alaturat acum blocadei.

Pe de alta parte, partidele si televiziunile care i se opun lui Traian Basescu nu se pot opune la fel de deschis referendumului, mai exact propunerilor de reformare facute de presedinte, pentru simplul motiv ca ele sint extrem de populare si au parte, in sondaje, de o sustinere de peste 50%. Iata un motiv in plus pentru care subiectul este evitat, nu abordat frontal.

PNL a depus la Camera Deputatilor un proiect de lege prin care propune reducerea numarului de parlamentari prin marirea normei de reprezentare (de la 70.000 la 110.000 de locuitori pentru un deputat, si de la 160.000 la 221.000 de locuitori pentru un senator). Este o propunere buna, care poate fi discutata. Dar are doua probleme. A fost slab mediatizata, si aici vina este si a liberalilor. Mai important, este o initiativa venita tirziu si lansata doar pentru a parazita sau anihila propunerea sefului statului. La fel s-a intimplat si in cazul introducerii votului uninominal.

Care sint argumentele lui Traian Basescu pentru trecerea la unicameralism si reducerea numarului de parlamentari? Presedintele spune ca prezenta a doua camere cu atributii similare dubleaza inutil timpul de dezbatere si costurile de functionare. Prin urmare, un Legislativ monocameral cu mai putini parlamentari ar fi mai eficient, mai stabil si mai ieftin. In plus, mai afirma Basescu, in majoritatea democratiilor europene cu Parlament bicameral, camera superioara are rolul de reprezentare regionala, cu functii specifice, fiind si aleasa prin proceduri diferite de cele pentru camera inferioara. Astfel prezentate, argumentele lui Basescu ar putea fi utilizate la fel de bine nu pentru trecerea la unicameral, ci pentru a solicita schimbarea functiilor Senatului si a modului de alegere a senatorilor. Insa, se grabeste presedintele sa adauge, Romania nu are nevoie de un Senat pentru ca nu este o federatie, ci un stat centralizat si indivizibil.

Este adevarat ca un Parlament unicameral si mai mic ar fi mai ieftin cu citeva milioane de dolari anual. S-ar putea sa fie si un pic mai popular, pentru ca, pe linga faptul ca va fi mai ieftin, va fi mai simplu organizat si mai usor de inteles. Dar daca va fi mai eficient, nu putem sti. Sint multe variabile: distributia mandatelor intre partide, componenta coalitiei guvernamentale, relatia cu guvernul si cu presedintele, calitatea alesilor, forma regulamentului de functionare etc. Cele mai multe dintre problemele Parlamentului nu sint probleme de forma. Deficitul de competenta, de reprezentativitate, de simt al responsabilitatii si de morala al unei bune parti din Parlament tine mai degraba de mecanismele deficitare ale recrutarii, promovarii si relationarii politice. Reforma clasei politice trebuie sa constea in primul rind intr-o modernizare de fond a institutiilor si a partidelor politice, pentru a iesi din logica clientelara, netransparenta, deficitar democratica in care se afla acum.

Trebuie spus ca, in teorie, unicameralismul are si dezavantaje. Acesta predispune fie la aparitia de blocaje, in cazul in care partidele si coalitiile adverse au ponderi egale, fie la instituirea tiraniei majoritatii in detrimentul reprezentarii intereselor minoritatii. Bicameralismul are avantajul ca, prin mecanismele sale de negociere, mediere, compensatie, ajustare si reverificare a optiunilor facute, duce la o mai buna acomodare a intereselor divergente, majoritare si minoritare, si la mai atenta filtrare a deciziilor luate. Istoria Parlamentului de dupa 1989 arata ca in multe cazuri prevederile eronate adoptate de o camera au fost corectate, dupa aparitia presiunii publice, in cealalta camera. Parlamentele unicamerale sint prezente, in majoritate, in tari de dimensiuni mici si unitare. Intr-un stat de marime medie, ca Romania, unitar pe hirtie, dar cu nivel ridicat de diversitate, care are si o traditie democratica bicamerala, unicameralismul ar putea prezenta probleme din cauza deficitului de reprezentare pe care il implica.

Asadar, dezbaterea este complicata si trebuie purtata pentru ca lumea sa aleaga in cunostinta de cauza. Indiferent de ratiunile politice ale momentului, sa nu ignoram ca modificarile prevazute de propunerile presedintelui pot schimba substantial viata politica din Romania. Asadar, trebuie sa fim atenti si sa ne spunem parerea cit mai multi pentru a avea sentimentul ca, la urma, a fost luata decizia cea mai potrivita.