duminică, 27 mai 2012

A PROPOS DE PROSLĂVIREA LUI ADRIAN PĂUNESCU


 
Readuc în atenție o scrisoare pe care am găsit-o la Arhivele Naționale ale României (Fond Cancelaria PCR) adresată de Adrian Păunescu lui Nicolae Ceaușescu în 1982 și care conține un deșănțat panegiric al dictatorului. Scrisoarea a fost dată spre publicare jurnalistei Mirelei Corlățan în vechiul Cotidianul. Pe 26 mai 2012, Neculai Onțanu, primarul sectorului 2 (sectorul în care locuiesc), a dezvelit un bust al poetului de curte, ultragiind memoria victimelor comunismului și a tuturor celor care au încasat ditirambii nerușinați ai acestui propagandist fără scrupule. Vladimir Tismăneanu, pe de o parte, și IICCMER, pe de alta, au protestat față de amplasarea acestui bust în spațiu public. 








Un comentariu:

Gogu de la Tuilleries spunea...

Paunescu este nul ca poet.
Faca aceasta precizare pentru ca vad ca exista inca disocierea viata-vs.-opera, astfel incit oameni care ii identifica fara echivoc "optiunile politice" (casa numim asha lingatoriile galopante) se pot uneori lasa inselati si atmite, fie si doar pentru un argument, ca melodrama kitsch e "poezie", ca A.P. a avut "talent".

A fost o persoana de un narcisism galopant, care si-a tratat infiorator partenerele de viata, familia, prietenii, apropiatii.
Cum poate cineva de acest calibru sa aiba talent, sa spuna ceva autentic?
Ba chiar in discursu' lui Ontanu a mai aparut si numele lui Nichita Stanescu!!!

Nu, nu locuiesc in sect. 2, si nici in Bucureshti :-)