marți, 30 octombrie 2007

Documente PCR explozive despre cutremurul din ‘77

Documente PCR explozive despre cutremurul din ‘77
Autor: Adrian CIOFLANCA, Alina STAN, Cristi ALBU, Felix GUZGA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 05/03/2007
La exact 30 de ani de la catastrofa, "Ziarul de Iasi" va prezinta astazi, in premiera, date si relatari despre ce a fost cu adevarat atunci la Iasi. In general, despre Iasi se stia ca nu a fost prea afectat. Rapoartele PCR ale vremii, secrete pina de curind, cuprind cifre si decizii despre un eveniment ale carui consecinte au fost extrem de bine ascunse de comunisti.

Potrivit documentelor PCR Iasi, seismul a deteriorat in judet 4.026 de imobile, din care 297 s-ar fi prabusit. Cutremurul a fost folosit ca pretext pentru a accelera mult-hulita sistematizare a teritoriului si locuintelor. Pe atunci, la Iasi prim-secretar PCR era Ion Iliescu. Cu putin inainte de cutremur, Nicolae Ceausescu ceruse economii substantiale la materialele de constructii, afectind grav structurile de rezistenta. La Iasi, in acea perioada, la o plenara a Comitetului Judetean PCR, Ion Iliescu facea apologia chirpicului, care utiliza doar resurse locala si caldura solara.
4 martie 1977 a fost o zi fatidica pentru Romania. Atunci, tara noastra a fost lovita de cel mai puternic si distrugator cutremur din secolul XX produs in zona Vrancea. Avind magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, seismul a afectat in special zona de sud a tarii, Bucurestiul cu precadere. Insa cutremurul a avut efecte destul de serioase si in jumatatea de nord a tarii, Iasul numarindu-se printre judetele afectate. Din cauza cenzurii impuse de regimul comunist, efectele exacte ale cutremurului in Iasi nu au fost pina acum cunoscute public. Va prezentam astazi informatii inedite din arhiva fostului Comitet Judetean PCR Iasi, in care exista evaluari precise ale numarului de pierderi umane si materiale suferite de judetul si orasul Iasi in 1977. Asa cum se stie, cutremurul a fost folosit ca pretext de regimul comunist pentru a accelera sistematizarea Romaniei. La Iasi, responsabil cu aceasta era Ion Iliescu, pe atunci prim-secretar al Comitetului Judetean PCR Iasi.
Iliescu a coordonat sistematizarea la Iasi
In arhiva Comitetului Judetean PCR Iasi, aflata in pastrarea Arhivelor Nationale Iasi, se gasesc doua ample rapoarte asupra efectelor cutremurului din 4 martie 1977. Pe atunci, prim-secretar la Iasi era Ion Iliescu (noiembrie 1974 - august 1979), acesta coordonind masurile de urgenta de dupa cutremur, dar si planul de sistematizare pus in aplicare de autoritatile comuniste imediat dupa. Conform datelor din arhive (ANI, Fond Comitetul Judetean PCR Iasi, dosar 1/1977 si 10/1977), pe 4 martie in Iasi au murit 4 persoane (din cele 1.570 de persoane decedate in intreaga tara) si au fost ranite alte 204, dintre care 104 au necesitat spitalizare (la nivel national au fost 11.275 de raniti).
Pagube materiale
Potrivit rapoartelor PCR, seismul a deteriorat 4.026 de imobile din fondul locativ de stat, din care 3.391 la orase si 635 la sate. Dintre acestea, 3.874 erau imobile vechi. 421 de imobile vechi au suferit avarii foarte grave, iar 297 s-au prabusit imediat, restul urmind a fi dezafectate ulterior. In municipiul Iasi, au avut de suferit si 4.360 de imobile proprietate particulara. In urma socului seismic au mai fost avariate 98 de scoli, 26 de gradinite, 79 de unitati sanitare, 17 institutii de cultura, 24 de sedii ale organizatiilor PCR, ale administratiei de stat, de masa si obstesti, precum si 411 unitati comerciale. Din documentele PCR mai reiese ca, dintre cladirile mai importante, cele mai afectate au fost Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie si sediul Comitetului Municipal al PCR (sediul actual al Primariei). In rest, cele mai deteriorate au fost locuintele cu caracter semirural sau cele realizate din materiale nedurabile. Blocurile nu au suferit, in general, avarii grave. Rapoartele mentioneaza ca cele mai afectate au fost cladirile de zidarie portanta (65 de blocuri cu 2.381 de apartamente), iar cel mai bine s-au comportat structurile din panouri mari pe cadre clasice si cadre lamelare, unde degradarile s-au produs in general numai la zidurile de umplutura.
Ce s-a intimplat cu sinistratii?
In urma seismului, 2.235 de familii au ramas fara adapost. Unele dintre ele au putut reveni in locuinte dupa repararea acestora. Alte familii au fost mutate cu timpul in apartamente nou-construite. Citeva zeci de familii s-au mutat in camine sau la rude. Partea dramatica este ca 382 de familii au ramas sa locuiasca in imobile grav avariate, pentru care chiar exista decret de demolare. Asa cum rezulta din stenograma Plenarei Comitetului Judetean PCR Iasi din 18 iunie 1977 (ANI, Fond Comitetul Judetean PCR Iasi, dosar 1/1977), prezidata de Ion Iliescu, in cazul locuintelor vizate de decrete de demolare sau prinse in planul de sistematizare nu se primeau autorizatii, sau se primeau foarte greu, pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. Cu alte cuvinte, locatarii care au ramas sa locuiasca in imobile grav avariate isi riscau viata in fiecare clipa din cauza deciziei arbitrare a PCR, care a profitat de cutremur pentru a accelera planul de sistematizare.
Sistematizarea
Planul de sistematizare, lansat prin Legea 58/1974, a dus la schimbarea brutala la fata a localitatilor conform comandamentelor ideologice comuniste. Dupa cum se poate afla din Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, Nicolae Ceausescu a declarat intr-o sedinta a CPEx, de dupa cutremur: "Daca demolam tot Bucurestiul, va fi frumos". Aceeasi viziune a dominat planurile de sistematizare din toate localitatile atinse de seism. Cutremurul a fost considerat de regim o oportunitate pentru sistematizare. Ingineria sociala realizata prin aceasta a avut, in cea mai mare parte, efecte dramatice asupra oamenilor, care au fost stramutati in masa pentru a lasa loc liber blocurilor si noilor constructii socialiste, si asupra aspectului oraselor, care au fost lipsite de identitate prin darimarea unor monumente si cladiri vechi, cu personalitate, pentru a face loc centrelor civice comuniste si cartierelor muncitoresti de blocuri.
Valoarea pagubelor
Gravitatea efectelor cutremurului poate fi constatata si din valoarea estimata a pagubelor provocate in judetul Iasi. Astfel, rapoartele PCR vorbesc de pagube in valoare de 265 de milioane de lei (valoarea de atunci), din care aproape 250 de milioane in municipiul Iasi. Intr-o alta statistica se afirma ca numai valoarea cladirilor complet distruse de seism se ridica la suma de 7.278.000 lei, dintre care 4.368.000 lei valoarea imobilelor din fondul de stat, 604.000 lei a celor din invatamint, 80.000 lei a creselor si gradinitelor, 800.000 lei a institutiilor de cultura, 406.000 lei a unitatilor comerciale si 1.020.000 lei a sediilor administrative prabusite.
In ce a constat primul ajutor
Dupa cutremur, Nicolae Ceausescu a emis un decret prezidential pentru instituirea starii de necesitate. In Iasi au fost alcatuite echipe de urgenta formate din cadre medicale si muncitori, pentru cautarea supravietuitorilor si tratarea ranitilor. Citeva sute de oameni s-au ocupat de cazarea sinistratilor si inlaturarea efectelor cutremurului. Echipe de specialisti au mers pe teren pentru constatarea avariilor, expertizare si stabilirea masurilor urgente la imobilele atinse - demolare, reparatii sau consolidare. 238 de imobile au necesitat lucrari de consolidare a structurii de rezistenta, iar alte 3.315 au fost reparate. S-au organizat patru centre de distribuire a materialelor de constructii si au fost solicitate de la centru suplimentari la cotele de materiale.
Partidul si constructiile
In acea perioada se inregistra o mare criza de materiale, pe care cutremurul a accentuat-o. Cu circa un an inainte, Nicolae Ceausescu tocmai ceruse mari economii in constructii, fapt care a dus la scaderea dramatica a calitatii si sigurantei imobilelor ridicate. De exemplu, dupa cum povestesc specialistii, pentru amplasarea de piloti armati la cladiri era nevoie de decret prezidential. Din acest punct de vedere, se poate spune ca seismul din 1977 a avut unele efecte pozitive, regimul revenind partial asupra masurilor de economisire. In toamna lui 1977, Ceausescu a organizat o reuniune cu specialistii din constructii, cerindu-le sa imbine economisirea cu atentia sporita pentru calitate si durabilitate. Au fost emise noi normative de constructii, care aveau in vedere masuri antiseismice. Din acest motiv, se considera ca imobilele construite dupa 1978 sint mai rezistente.Totusi, cerintele contradictorii ale regimului erau greu de indeplinit in conditiile crizei de materiale si a costurilor fixe, stabilite administrativ, pe care constructorii trebuiau sa le respecte cu orice pret. O solutie de compromis a fost reducerea spatiului locativ, deci a confortului, in favoarea calitatii tehnice a constructiei. O alta, cu efecte grave, a fost continuarea economiilor la materiale sau utilizarea, in construirea unor cladiri cu etaj, mai ales din zona rurala, a materialelor ieftine: chirpici, piatra, lemn. In Plenara pomenita mai sus, Ion Iliescu lauda virtutile constructiilor din chirpici: "De altfel, constructia locuintelor din chirpici este pe linia conjuncturii actuale: facem si economie de combustibil, energie, pentru ca nu mai este nevoie sa facem caramida, confectionarea chirpicilor este mai simpla, mai economicoasa, pot fi realizati prin folosirea caldurii solare".
"Si acum, dupa 30 de ani, ma ia cu racoare cind imi amintesc"
Iesenii care au prins evenimentul isi amintesc cu groaza de cutremur. Horia Crisan (foto) - care si-a pierdut in cutremur o sora, Dorina Salomia Crisan, actrita la Teatrul National din Bucuresti - locuia, in 1977, intr-o casa nationalizata de pe fosta strada Karl Marx (actuala Lascar Catargi). "A fost urgie. S-a auzit un huruit inspaimintator, lumea s-a panicat foarte tare. In zona noastra s-au prabusit toate cosurile de fum de la case. Am avut prezenta de spirit sa spun unor tineri care alergau panicati sa stea departe de cladiri, moment dupa care chiar s-a prabusit un cos imens in apropierea lor. Nu s-a luat lumina, dar nu puteai sa vezi la un metru din cauza prafului. Era o adevarata ceata de praf", a povestit Horia Crisan. Dupa cutremur, el s-a deplasat la Bucuresti pentru a-si gasi sora. A gasit-o fara viata printre darimaturi, dupa 11 zile de cautari. "Atmosfera era sinistra. Am putut vedea degete sau miini taiate, semn ca hotii pradau cadavrele. Atunci se auzise in Bucuresti ca, urmare a starii de necesitate, Securitatea primise ordin sa traga asupra hotilor, fara avertisment. Intr-adevar, noaptea se auzeau focuri de arma", a mai spus Horia Crisan."Credeam ca ma duc in pamint. Nu stiam exact ce se intimpla si mi s-a facut o frica cumplita", a povestit si Valerica Axinte, in virsta de 54 de ani. Ea si-a adus aminte ca, in urma cu 30 de ani, astepta un mijloc de transport in statia de la Sala Sporturilor. "S-au spart toate geamurile de la Sala Sporturilor. Era un zgomot asurzitor si nu stiam ce sa fac. Pur si simplu am ramas pe loc", a mai povestit ea. Gheorghe Balan avea 48 de ani atunci. "A fost groaznic. Locuiam la etajul 4. Nici nu vreau sa-mi amintesc prin ce am trecut. Si acum, dupa atitia ani, simt ca ma ia cu racoare cind imi amintesc", a relatat Balan. El si-a amintit ca a stat linga tocul usii din dormitor cit a tinut cutremurul, deoarece auzise ca ar fi mai sigur asa. "As fi vrut sa cobor, dar stiam ca scarile sint primele care se darima. Cum s-a oprit zgiltiiala, am coborit jos, unde erau adunati mai multi vecini si am stat citeva ore bune afara", a mai povestit Balan.Alti ieseni au declarat ca si acum traiesc cu frica unui nou cutremur. "Un cutremur se poate produce oricind. Cel din '77 m-a prins in casa. Abia ma mutasem la bloc si faceam curat. Prima data am crezut ca trece un camion, dupa care mi-am dat seama ca e cutremur si am iesit afara", a istorisit Iancu Frunza. Barbatul a declarat ca, in urma cutremurului, a ramas fara vesela. "Tot ce aveam in bucatarie s-a spart. El si-a amintit ca in 1977 avea niste prieteni care locuiau la etajul 9 si care, dupa cutremur, s-au mutat la parter. "Citeva nopti au dormit la noi, ca le era frica de un nou cutremur. Oricum, a fost o experienta ingrozitoare, blocurile se clatinau destul de tare si ne temeam ca vor ramine numai ruine", a incheiat barbatul in virsta de 56 de ani.
Pagubele cutremurului la Iasi, cit 80% din imprumutul Dexia al Primariei
Conform datelor oficiale din rapoartele organelor PCR de la acea data, in judetul Iasi pagubele produse de cutremur s-au ridicat la 265 milioane lei, la valoarea de atunci. Aproape 95% din pagube, respectiv 250 milioane lei, s-au inregistrat in muncipiul Iasi. Conform cursului oficial leu/dolar de la acea data, potrivit BNR, valoarea pagubelor produse de cutremur la Iasi s-au cifrat la circa 53,32 milioane dolari. Suma reprezinta aproape 80% din valoarea creditului de 200 milioane RON angajat de Primarie pentru investitii in urmatorii doi ani. Conform datelor oficiale ale epocii, valoarea pagubelor produse de cutremurul din 1977 la nivelul intregii tari s-a ridicat la doua miliarde de dolari, respectiv aproape 10 miliarde de lei la valoarea de atunci.
Bilant national: 1.570 de morti intr-un minut
Cutremurul din 4 martie 1977, unul din cele mai puternice seisme resimtite in Romania, a avut efecte devastatoare, mai ales in Muntenia si Moldova. Cutremurul de o intesitate de 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul in zona Vrancea, s-a produs la ora 21:22. Unda de soc a fost resimtita in intreaga regiune balcanica. In mai putin de un minut, in toata tara si-au pierdut viata peste 1.570 de persoane. Cele mai multe victime au fost inregistrate in Bucuresti, oras grav afectat de seism. La nivelul intregii tari au fost in jur de 11.300 de raniti, iar peste 35.000 de locuinte au fost avariate. Cele mai multe pagube materiale au fost inregistrate in Capitala, unde 33 de cladiri mari si blocuri s-au prabusit. Efectele imediate ale cutremului au constat in intreruperi ale energiei electrice care au provocat panica in rindul populatiei din orasele afectate. Pentru intreg teritoriul tarii a fost stabilita, prin decretul presedintelui Nicolae Ceausescu, stare de necesitate. Cutremurul din 1977 a ramas viu in amintirea romanilor si din cauza victimelor cu nume sonore din lumea culturala. Astfel, printre cele peste 1.570 de victime s-au numarat actorul Toma Caragiu, poetul A.E. Baconski, prozatorul Alexandru Ivasiuc, regizorul Alexandru Bocanet si cintareata Doina Badea.

Niciun comentariu: