Fratele gemenilor
Fratele gemenilor
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 27/06/2007
Intre Train Basescu si fratii Kaczynski, gemenii care conduc Polonia, exista asemanari importante.
Gemenii care conduc in prezent Polonia - presedintele Lech Kaczynski si premierul Jaroslaw Kaczynski - au un emul chiar la Bucuresti, in persoana lui Traian Basescu. Exista asemanari frapante ale presedintelui roman cu fratii Kaczynski, si in special cu omologul sau polonez.
Si Traian Basescu si Lech Kaczynski au acces la functia de presedinte dupa ce au fost primari ai capitalei si au detinut pozitii in guverne anterioare. Ambii se revendica de la dreapta conservatoare si ii au ca principali adversari pe liberali si social-democrati. Amindoi doresc, urmind ilustrul exemplu francez, sa fondeze o „noua republica": Lech aspira spre „a patra republica poloneza" (conform numaratorii sale, prima a fost fondata in secolul 16, a doua a aparut dupa primul razboi mondial, iar a treia, dupa 1989, republica fondata de comunisti nefiind luata in calcul), iar Traian Basescu si grupul de intelectuali din jurul sau proiecteaza „a treia republica" (prima fiind republica ilegitima comunista, iar a doua, republica de dupa 1989 pina in prezent). „Noua republica" ar trebui sa apara prin modificarea Constitutiei, prin ruperea de practicile corupte al republicii recente si mai ales prin desprinderea totala de trecutul comunist. Fratii Kaczynski sint avocati infocati ai lustratiei, asa cum a devenit si Basescu in ultima vreme.
Lech Kaczynski si Traian Basescu sint acuzati insistent de tendinte autoritare si, uneori, de xenofobie. Ei au provocat, prin actiunile lor, alierea fostilor presedinti, pina atunci adversari inversunati. Astfel, Lech Walesa si Aleksander Kwasniewski, pe de o parte, si Ion Iliescu si Emil Constantinescu, pe de alta, au organizat dezbateri si declaratii de presa comune, in care i-au acuzat pe presedintii in functie ca nu au statura necesara acestei pozitii, ca sint tentati de autoritarism si fac tara de ris in afara.
Kaczynski si Basescu au o relatie dificila cu presa. Amindoi se declara persecutati de grupurile media, care s-ar fi aliat cu opozitia. In contul amindurora au fost inregistrate afirmatii defaimatoare la adresa ziaristilor. Basescu are un palmares mai bogat - „gaozar, „nesimtiti", „pasarica", „tiganca imputita", in timp ce Kaczynski s-a limitat, intr-o discutie privata surprinsa de un microfon lasat deschis, la a descrie o ziarista drept „maimuta aceea in rosu".
In materie de politica externa, ambii presedinti sint sustinatori ferventi ai relatiilor cu Statele Unite. Prin urmare, au sustinut necesitatea continuarii mandatului trupelor trimise in Irak. Amindoi se arata preocupati de securitatea energetica a tarii lor - situatia Poloniei fiind chiar dramatica din acest punct de vedere - si nu ezita sa critice Rusia.
Exista si deosebiri majore intre cei doi. Lech Kaczynski are un trecut anti-comunist consistent, ca militant al Solidaritatii, fapt pentru care a si fost inchis timp de un an de catre autoritatile comuniste, in timp ce Traian Basescu se recunoaste ca „fost comunist", care a dus-o bine inainte de 1989. Poate din acest motiv, Kaczynski sustine o varianta maximalista a legii lustratiei, in timp ce Basescu opteaza mai degraba pentru una moderata.
In mai multe privinte, presedintele polonez are pozitii mai radicale decit seful statului roman. Astfel, acesta este adeptul reintroducerii pedepsei cu moartea, al interzicerii avorturilor (desi Polonia se numara deja printre statele cu legislatie extrem de restrictiva in aceasta privinta) si a facut mai multe declaratii indreptate impotriva homosexualilor. Cu alte cuvinte, Kaczynski merge pe o agenda conservatoare clasica (orientata spre ordine, credinta, familie, natiune), cu stridente radicale, in timp ce Traian Basescu si partidele care il sustin inca isi cauta identitatea. Accentele radicale isi au explicatia, pe de o parte, in cultura politica poloneza impregnata de catolicism si, pe de alta, in retorica oportunista a fratilor Kaczynski, care doresc sa-si tina aproape electoratul radical si partidele populiste cu care sint aliati la guvernare (Autoapararea si Liga Familiilor Poloneze). Deocamdata, tabara lui Basescu s-a ferit de astfel de asocieri compromitatoare, dar nimic nu este sigur dupa alegeri, date fiind relatiile bune cu Gigi Becali, a carui formatiune este in ascensiune.
In plan extern, Lech Kaczynski practica fara scrupule euro-scepticismul, Bruxellesul, Berlinul sau Parisul fiind deseori tinte ale criticilor sale. Germania are parte de o atentie speciala din cauza diferendelor istorice dintre cele doua tari. Ca urmare a initiativei unei asociatii germane marginale constituita de germanii expulzati din Polonia dupa al doilea razboi mondial de a cere despagubiri statului polonez, Lech Kaczynski a raspuns printr-o ancheta conform careia pagubele provocate Poloniei de catre Germania nazista, prin demolarea capitalei in proportie de 80% dupa revolta ghetoului de la Varsovia, se ridica, in bani actuali, la cifra impresionanta de 54 de miliarde de dolari. Tatal fratilor Kaczynski a fost luptator in timpul revoltei, iar gemenii s-au nascut pe cind orasul era in ruina. Presedintele polonez afirma ca in Germania exista tendinta periculoasa de a fi uitate crimele nazismului si chiar ca Berlinul urmareste redesenarea granitelor cu Polonia. Ultima confruntare dura dintre Germania si Polonia s-a consumat la recentul Consiliu European. La acelasi Consiliu, Romania s-a declarat suta la suta alaturi de pozitia Germaniei si nu a contestat sistemul de vot introdus prin Tratatul Constitutional, asa cum a facut-o Polonia. Basescu nu a facut pina acum nici o afirmatie eurosceptica.
O alta diferenta importanta este ca Traian Basescu nu are un frate geaman la conducerea guvernului. Totusi, si-ar dori unul.
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 27/06/2007
Intre Train Basescu si fratii Kaczynski, gemenii care conduc Polonia, exista asemanari importante.
Gemenii care conduc in prezent Polonia - presedintele Lech Kaczynski si premierul Jaroslaw Kaczynski - au un emul chiar la Bucuresti, in persoana lui Traian Basescu. Exista asemanari frapante ale presedintelui roman cu fratii Kaczynski, si in special cu omologul sau polonez.
Si Traian Basescu si Lech Kaczynski au acces la functia de presedinte dupa ce au fost primari ai capitalei si au detinut pozitii in guverne anterioare. Ambii se revendica de la dreapta conservatoare si ii au ca principali adversari pe liberali si social-democrati. Amindoi doresc, urmind ilustrul exemplu francez, sa fondeze o „noua republica": Lech aspira spre „a patra republica poloneza" (conform numaratorii sale, prima a fost fondata in secolul 16, a doua a aparut dupa primul razboi mondial, iar a treia, dupa 1989, republica fondata de comunisti nefiind luata in calcul), iar Traian Basescu si grupul de intelectuali din jurul sau proiecteaza „a treia republica" (prima fiind republica ilegitima comunista, iar a doua, republica de dupa 1989 pina in prezent). „Noua republica" ar trebui sa apara prin modificarea Constitutiei, prin ruperea de practicile corupte al republicii recente si mai ales prin desprinderea totala de trecutul comunist. Fratii Kaczynski sint avocati infocati ai lustratiei, asa cum a devenit si Basescu in ultima vreme.
Lech Kaczynski si Traian Basescu sint acuzati insistent de tendinte autoritare si, uneori, de xenofobie. Ei au provocat, prin actiunile lor, alierea fostilor presedinti, pina atunci adversari inversunati. Astfel, Lech Walesa si Aleksander Kwasniewski, pe de o parte, si Ion Iliescu si Emil Constantinescu, pe de alta, au organizat dezbateri si declaratii de presa comune, in care i-au acuzat pe presedintii in functie ca nu au statura necesara acestei pozitii, ca sint tentati de autoritarism si fac tara de ris in afara.
Kaczynski si Basescu au o relatie dificila cu presa. Amindoi se declara persecutati de grupurile media, care s-ar fi aliat cu opozitia. In contul amindurora au fost inregistrate afirmatii defaimatoare la adresa ziaristilor. Basescu are un palmares mai bogat - „gaozar, „nesimtiti", „pasarica", „tiganca imputita", in timp ce Kaczynski s-a limitat, intr-o discutie privata surprinsa de un microfon lasat deschis, la a descrie o ziarista drept „maimuta aceea in rosu".
In materie de politica externa, ambii presedinti sint sustinatori ferventi ai relatiilor cu Statele Unite. Prin urmare, au sustinut necesitatea continuarii mandatului trupelor trimise in Irak. Amindoi se arata preocupati de securitatea energetica a tarii lor - situatia Poloniei fiind chiar dramatica din acest punct de vedere - si nu ezita sa critice Rusia.
Exista si deosebiri majore intre cei doi. Lech Kaczynski are un trecut anti-comunist consistent, ca militant al Solidaritatii, fapt pentru care a si fost inchis timp de un an de catre autoritatile comuniste, in timp ce Traian Basescu se recunoaste ca „fost comunist", care a dus-o bine inainte de 1989. Poate din acest motiv, Kaczynski sustine o varianta maximalista a legii lustratiei, in timp ce Basescu opteaza mai degraba pentru una moderata.
In mai multe privinte, presedintele polonez are pozitii mai radicale decit seful statului roman. Astfel, acesta este adeptul reintroducerii pedepsei cu moartea, al interzicerii avorturilor (desi Polonia se numara deja printre statele cu legislatie extrem de restrictiva in aceasta privinta) si a facut mai multe declaratii indreptate impotriva homosexualilor. Cu alte cuvinte, Kaczynski merge pe o agenda conservatoare clasica (orientata spre ordine, credinta, familie, natiune), cu stridente radicale, in timp ce Traian Basescu si partidele care il sustin inca isi cauta identitatea. Accentele radicale isi au explicatia, pe de o parte, in cultura politica poloneza impregnata de catolicism si, pe de alta, in retorica oportunista a fratilor Kaczynski, care doresc sa-si tina aproape electoratul radical si partidele populiste cu care sint aliati la guvernare (Autoapararea si Liga Familiilor Poloneze). Deocamdata, tabara lui Basescu s-a ferit de astfel de asocieri compromitatoare, dar nimic nu este sigur dupa alegeri, date fiind relatiile bune cu Gigi Becali, a carui formatiune este in ascensiune.
In plan extern, Lech Kaczynski practica fara scrupule euro-scepticismul, Bruxellesul, Berlinul sau Parisul fiind deseori tinte ale criticilor sale. Germania are parte de o atentie speciala din cauza diferendelor istorice dintre cele doua tari. Ca urmare a initiativei unei asociatii germane marginale constituita de germanii expulzati din Polonia dupa al doilea razboi mondial de a cere despagubiri statului polonez, Lech Kaczynski a raspuns printr-o ancheta conform careia pagubele provocate Poloniei de catre Germania nazista, prin demolarea capitalei in proportie de 80% dupa revolta ghetoului de la Varsovia, se ridica, in bani actuali, la cifra impresionanta de 54 de miliarde de dolari. Tatal fratilor Kaczynski a fost luptator in timpul revoltei, iar gemenii s-au nascut pe cind orasul era in ruina. Presedintele polonez afirma ca in Germania exista tendinta periculoasa de a fi uitate crimele nazismului si chiar ca Berlinul urmareste redesenarea granitelor cu Polonia. Ultima confruntare dura dintre Germania si Polonia s-a consumat la recentul Consiliu European. La acelasi Consiliu, Romania s-a declarat suta la suta alaturi de pozitia Germaniei si nu a contestat sistemul de vot introdus prin Tratatul Constitutional, asa cum a facut-o Polonia. Basescu nu a facut pina acum nici o afirmatie eurosceptica.
O alta diferenta importanta este ca Traian Basescu nu are un frate geaman la conducerea guvernului. Totusi, si-ar dori unul.
Comentarii