A fost sau n-a fost?
A fost sau n-a fost?
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 19/10/2007
Un sondaj recent arata ca exista inca destui romani care nu sint convinsi ca Romania a participat la Holocaust si ca regimul Antonescu este vinovat pentru aceasta.
Avem, in sfirsit, un sondaj extensiv privind perceptiile romanilor asupra Holocaustului si a antisemitismului din Romania. CSOP a realizat un sondaj de tip omnibus, ale carui date sint disponibile pe site-ul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel". Pina acum existau putine date sociologice asupra acestor teme, desi ele au fost mereu subiect de dezbateri si controverse pe agenda publica dupa 1989. Tari din jur, Ungaria cu precadere, au realizat de timpuriu masuratori de acest fel, cu ajutorul carora au putut sa formuleze mai repede politici publice educative si memoriale pentru corectarea perceptiilor distorsionate.Pina acum, la noi, cei interesati de aceste subiecte puteau sa utilizeze doar o masuratoare sociologica comandata de Institutul pentru Politici Publice si Gallup in 2003, in care exista o sectiune privind participarea Romaniei la exterminarea evreilor si o alta despre perceptiile etnicilor romani asupra comunitatii evreiesti. Informatii despre stereotipuri etnice din Romania si distanta sociala intre romani si evrei se gaseau deja in mai multe analize sociologice. Pe baza acestor date, am prezentat in 2004, la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, o comunicare avind ca tema perceptiile asupra evreilor si a Holocaustului din Romania reflectate in sondaje. Insistam atunci asupra ratei mari, de peste 50%, de abtineri la intrebarile privind subiectele mentionate, ceea ce reflecta necunoastere, indiferenta intretinuta cultural sau precautie in fata unor teme percepute ca delicate. Un sfert din populatie declara ca Romania nu a participat la exterminarea evreilor, iar un alt sfert, ca a participat.
Din pacate, din motive de neinteles, in sondajul CSOP nu exista, ca in sondajul IPP, o intrebare explicita care sa solicite parerea romanilor privind participarea sau neparticiparea Romaniei la Holocaust, asa ca nu putem sa facem o comparatie ca sa aflam daca lucrurile s-au imbunatatit sau s-au inrautatit de atunci. Exista doar o intrebare privind locurile in care cred romanii ca s-a petrecut Holocaustul si, previzibil, cei mai multi spun ca in Germania. Tehnic vorbind, nici macar acest lucru nu este decit intr-o mica masura adevarat pentru ca Germania, care este intr-adevar marea vinovata pentru Holocaust, a comis cele mai multe dintre crimele in masa impotriva evreilor pe teritoriul altor state, Polonia in special. 28% dintre respondenti cred ca Holocaustul s-a produs in Romania, proportie comparabila cu sfertul pomenit din sondajul IPP care admitea ca Romania a participat la Holocaust. Insa, inca o data, nici acest lucru nu este decit partial corect, pentru ca Romania a participat la Holocaust, dar cele mai multe crime s-au produs nu pe teritoriul statului roman, ci in Transnistria, care doar se afla sub administrare romaneasca. Asadar, intrebarea a fost prost formulata, iar raspunsurile au o relevanta limitata. Subiectii trebuiau sa fie intrebati nu unde s-a produs Holocaustul, ci care state au participat la acesta, cu posibilitatea mentionarii in raspuns a mai multor tari.
Din raspunsurile la o alta intrebare, se vede ca aceia care admit ca Holocaustul s-a produs si in Romania inteleg destul de bine „in ce a constat" acesta: „deportarea evreilor in locuri izolate sau in alte tari", „arestari in masa ale evreilor", „exproprierea bunurilor si evacuarea fortata din locuinte", „persecutii si limitari ale drepturilor cetatenilor evrei", „exterminarea sistematica a evreilor", „executii in masa ale evreilor (pogromuri)".
In raspunsurile la o intrebare care incearca sa distribuie responsabilitatile pentru Holocaustul din Romania, Germania este indicata ca principala responsabila de 78% dintre subiecti, iar guvernul Antonescu de catre 11%, atunci cind ei au posibilitatea sa specifice doar un singur vinovat. Cind pot indica mai multi responsabili, subiectii in proportie de 90% mentioneaza Germania, iar 47%, guvernul Antonescu. In fapt, este drept ca fara conceperea „solutiei finale" in Germania, Holocaustul din Europa nu ar fi fost de imaginat, dar marea responsabilitate pentru asocierea cu Germania si pentru declansarea politicii criminale a statului roman indreptate impotriva evreilor revine regimului Antonescu.
Si alte date ale sondajului confirma ca Ion Antonescu se bucura inca de o imagine mult mai buna decit ar merita, semn ca propaganda antonesciana din timpul razboiului, reabilitarea partiala a maresalului in timpul regimului comunist si glorificarea lui de catre nationalisti dupa 1989 au lasat urme asupra credintelor oamenilor.
Ion Antonescu este apreciat de unii dintre respondenti ca „mare patriot" (46%), „mare strateg" (44%) si, culmea, „mare democrat" (24%) sau „salvator al evreilor" (15%). O treime din populatie crede ca Antonescu ar trebui reabilitat pentru ceea ce a facut pentru Romania. Doar 25% cred ca este personal responsabil pentru crime impotriva evreilor, iar 33%, pentru crime impotriva romilor. Numai 18% inteleg ca a fost un criminal de razboi, in timp ce 32% cred ca nu a fost. Oricum, daca privim in perspectiva datele sociologice privindu-l pe Antonescu sint mai putin ingrijoratoare decit in anii '90, cind fascinatia fata de dictator facea ravagii. A crescut ponderea aprecierilor negative la adresa sa si a nonraspunsurilor.
Datele privind perceptia asupra evreilor au ramas in general in coordonatele de acum citiva ani. De exemplu, un stereotip recurent, conform caruia evreii au sprijinit instaurarea comunismului in Romania, este impartasit de 12% dintre subiecti, in timp ce in sondajul IPP obtinea acordul a 14%. 10% in sondajul CSOP si 11% in sondajul IPP cred ca evreii actioneaza pentru destabilizarea societatilor in care traiesc. Cei care au opinii negative despre evrei corespund nucleului dur de nationalisti de la nivelul societatii, masurat de majoritatea analizelor sociologice la 10-15% din total. Distanta sociala fata de evrei ramine mica (cu alte cuvinte, romanii arata disponibilitate mare sa locuiasca in vecinatatea unor evrei sau sa se inrudeasca cu acestia), dar datele sint in mare parte nerelevante pentru ca, din cauza faptului ca populatia evreiasca din Romania abia de numara 10.000 de persoane, contactul social dintre cele doua etnii este extrem de redus.
Cele doua sondaje arata o corelatie pozitiva intre nivelul de educatie si opiniile despre evrei si Holocaust. Asadar, educatia are efecte asupra oamenilor daca actul didactic in aceasta directie este urmarit cu seriozitate. Ca urmare a recomandarilor raportului Comisiei Wiesel, statul roman s-a preocupat mai atent de educatia privind Holocaustul, dar, asa cum se vede si din acest sondaj, din falsurile colportate si din rata foarte mare de non-raspunsuri, mai sint inca multe de facut.
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 19/10/2007
Un sondaj recent arata ca exista inca destui romani care nu sint convinsi ca Romania a participat la Holocaust si ca regimul Antonescu este vinovat pentru aceasta.
Avem, in sfirsit, un sondaj extensiv privind perceptiile romanilor asupra Holocaustului si a antisemitismului din Romania. CSOP a realizat un sondaj de tip omnibus, ale carui date sint disponibile pe site-ul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel". Pina acum existau putine date sociologice asupra acestor teme, desi ele au fost mereu subiect de dezbateri si controverse pe agenda publica dupa 1989. Tari din jur, Ungaria cu precadere, au realizat de timpuriu masuratori de acest fel, cu ajutorul carora au putut sa formuleze mai repede politici publice educative si memoriale pentru corectarea perceptiilor distorsionate.Pina acum, la noi, cei interesati de aceste subiecte puteau sa utilizeze doar o masuratoare sociologica comandata de Institutul pentru Politici Publice si Gallup in 2003, in care exista o sectiune privind participarea Romaniei la exterminarea evreilor si o alta despre perceptiile etnicilor romani asupra comunitatii evreiesti. Informatii despre stereotipuri etnice din Romania si distanta sociala intre romani si evrei se gaseau deja in mai multe analize sociologice. Pe baza acestor date, am prezentat in 2004, la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, o comunicare avind ca tema perceptiile asupra evreilor si a Holocaustului din Romania reflectate in sondaje. Insistam atunci asupra ratei mari, de peste 50%, de abtineri la intrebarile privind subiectele mentionate, ceea ce reflecta necunoastere, indiferenta intretinuta cultural sau precautie in fata unor teme percepute ca delicate. Un sfert din populatie declara ca Romania nu a participat la exterminarea evreilor, iar un alt sfert, ca a participat.
Din pacate, din motive de neinteles, in sondajul CSOP nu exista, ca in sondajul IPP, o intrebare explicita care sa solicite parerea romanilor privind participarea sau neparticiparea Romaniei la Holocaust, asa ca nu putem sa facem o comparatie ca sa aflam daca lucrurile s-au imbunatatit sau s-au inrautatit de atunci. Exista doar o intrebare privind locurile in care cred romanii ca s-a petrecut Holocaustul si, previzibil, cei mai multi spun ca in Germania. Tehnic vorbind, nici macar acest lucru nu este decit intr-o mica masura adevarat pentru ca Germania, care este intr-adevar marea vinovata pentru Holocaust, a comis cele mai multe dintre crimele in masa impotriva evreilor pe teritoriul altor state, Polonia in special. 28% dintre respondenti cred ca Holocaustul s-a produs in Romania, proportie comparabila cu sfertul pomenit din sondajul IPP care admitea ca Romania a participat la Holocaust. Insa, inca o data, nici acest lucru nu este decit partial corect, pentru ca Romania a participat la Holocaust, dar cele mai multe crime s-au produs nu pe teritoriul statului roman, ci in Transnistria, care doar se afla sub administrare romaneasca. Asadar, intrebarea a fost prost formulata, iar raspunsurile au o relevanta limitata. Subiectii trebuiau sa fie intrebati nu unde s-a produs Holocaustul, ci care state au participat la acesta, cu posibilitatea mentionarii in raspuns a mai multor tari.
Din raspunsurile la o alta intrebare, se vede ca aceia care admit ca Holocaustul s-a produs si in Romania inteleg destul de bine „in ce a constat" acesta: „deportarea evreilor in locuri izolate sau in alte tari", „arestari in masa ale evreilor", „exproprierea bunurilor si evacuarea fortata din locuinte", „persecutii si limitari ale drepturilor cetatenilor evrei", „exterminarea sistematica a evreilor", „executii in masa ale evreilor (pogromuri)".
In raspunsurile la o intrebare care incearca sa distribuie responsabilitatile pentru Holocaustul din Romania, Germania este indicata ca principala responsabila de 78% dintre subiecti, iar guvernul Antonescu de catre 11%, atunci cind ei au posibilitatea sa specifice doar un singur vinovat. Cind pot indica mai multi responsabili, subiectii in proportie de 90% mentioneaza Germania, iar 47%, guvernul Antonescu. In fapt, este drept ca fara conceperea „solutiei finale" in Germania, Holocaustul din Europa nu ar fi fost de imaginat, dar marea responsabilitate pentru asocierea cu Germania si pentru declansarea politicii criminale a statului roman indreptate impotriva evreilor revine regimului Antonescu.
Si alte date ale sondajului confirma ca Ion Antonescu se bucura inca de o imagine mult mai buna decit ar merita, semn ca propaganda antonesciana din timpul razboiului, reabilitarea partiala a maresalului in timpul regimului comunist si glorificarea lui de catre nationalisti dupa 1989 au lasat urme asupra credintelor oamenilor.
Ion Antonescu este apreciat de unii dintre respondenti ca „mare patriot" (46%), „mare strateg" (44%) si, culmea, „mare democrat" (24%) sau „salvator al evreilor" (15%). O treime din populatie crede ca Antonescu ar trebui reabilitat pentru ceea ce a facut pentru Romania. Doar 25% cred ca este personal responsabil pentru crime impotriva evreilor, iar 33%, pentru crime impotriva romilor. Numai 18% inteleg ca a fost un criminal de razboi, in timp ce 32% cred ca nu a fost. Oricum, daca privim in perspectiva datele sociologice privindu-l pe Antonescu sint mai putin ingrijoratoare decit in anii '90, cind fascinatia fata de dictator facea ravagii. A crescut ponderea aprecierilor negative la adresa sa si a nonraspunsurilor.
Datele privind perceptia asupra evreilor au ramas in general in coordonatele de acum citiva ani. De exemplu, un stereotip recurent, conform caruia evreii au sprijinit instaurarea comunismului in Romania, este impartasit de 12% dintre subiecti, in timp ce in sondajul IPP obtinea acordul a 14%. 10% in sondajul CSOP si 11% in sondajul IPP cred ca evreii actioneaza pentru destabilizarea societatilor in care traiesc. Cei care au opinii negative despre evrei corespund nucleului dur de nationalisti de la nivelul societatii, masurat de majoritatea analizelor sociologice la 10-15% din total. Distanta sociala fata de evrei ramine mica (cu alte cuvinte, romanii arata disponibilitate mare sa locuiasca in vecinatatea unor evrei sau sa se inrudeasca cu acestia), dar datele sint in mare parte nerelevante pentru ca, din cauza faptului ca populatia evreiasca din Romania abia de numara 10.000 de persoane, contactul social dintre cele doua etnii este extrem de redus.
Cele doua sondaje arata o corelatie pozitiva intre nivelul de educatie si opiniile despre evrei si Holocaust. Asadar, educatia are efecte asupra oamenilor daca actul didactic in aceasta directie este urmarit cu seriozitate. Ca urmare a recomandarilor raportului Comisiei Wiesel, statul roman s-a preocupat mai atent de educatia privind Holocaustul, dar, asa cum se vede si din acest sondaj, din falsurile colportate si din rata foarte mare de non-raspunsuri, mai sint inca multe de facut.
Comentarii