Macar atit
Macar atit
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 23/08/2007
S-ar putea ca pensiile securistilor sa fie diminuate. Acesta ar fi un gest de minima decenta fata de victimele regimului comunist.
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si-a anuntat recent intentia de a promova un act legislativ prin care sa fie reduse pensiile fostilor securisti dovediti in instanta ca au facut politie politica. Reducerea pensiilor securistilor a fost ceruta initial in Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania si, ulterior, de catre Grupul pentru Dialog Social. Initiativa IICCR este laudabila in sine, pentru ca, in cazul in care s-ar materializa, ar produce in sfirsit politici si masuri legale concrete in discutia mai mult teoretica de pina acum despre condamnarea comunismului. Fostii securisti, ca si fostii nomenclaturisti, pot avea in continuare, nestingheriti, frumoase cariere publice si pot beneficia de pensii "speciale" consistente, desi traiesc intr-un stat care a condamnat oficial comunismul. Exista o discrepanta uriasa si rusinoasa intre pensiile tortionarilor si cele ale victimelor si, in general, intre pensiile securistilor si cele ale oamenilor obisnuiti. Este de notorietate ca fostul sef al Directiei de Informatii Externe, Gheorghe Plesita, are o pensie de peste 50 de milioane de lei vechi; un alt caz relevat public recent este cel al lui Gheorghe Enoiu, unul dintre securistii implicati in anchetarea si maltratarea lui Paul Goma, care are o pensie de 23 de milioane. Conducerea IICCR constientizeaza - asa cum s-a vazut din declaratiile publice pe aceasta tema - ca initiativa nu este usor de tradus in practica. Exista mai multe probleme de natura constitutionala, legala si procedurala care ar putea fi ridicate. Legea trebuie sa evite retroactivitatea si penalizarea colectiva. Mai multi specialisti in drept si legislatia muncii au declarat ca un drept deja cistigat nu poate fi retras printr-o lege care ar avea efecte retroactive. Acestia au mai spus ca, in cel mai bun caz, pensiile securistilor ar putea fi plafonate, pentru a nu mai creste in viitor. Fostii angajati ai Directiei Securitatii Statului au iesit la pensie in baza unei legi speciale, care ii avantajeaza in fata civililor si chiar a militarilor. Ei primesc 85% din ultima leafa primita, iar daca au indeplinit si functii de conducere, pensia poate chiar egala ultimul salariu incasat. Pensiile coloneilor si generalilor de securitate sar, in unele cazuri, de 40 de milioane de lei. Solutia prefigurata de Ministerul Muncii ar fi trecerea fostilor securisti de la capitolul de pensii speciale la cel de pensii normale, urmind a fi rasplatiti strict in functie de contributia lor la fondul de pensii, conform criteriilor care se aplica majoritatii cetatenilor. Reprezentantii IICCR au declarat ca intentioneaza sa ceara reducerea pensiilor securistilor "pina la nivelul pensiei unui muncitor necalificat". In legislatia actuala nu exista insa un nivel standard de referinta al "pensiei unui muncitor necalificat". Pensia fiecaruia depinde de salariile avute, de vechimea in munca, de conditiile de munca etc. Asadar, IICCR va trebui sa aleaga: ori va stabili un plafon sau o pensie de referinta, ori va lasa Ministerul Muncii sa calculeze pensia fiecarui securist dupa criteriile aplicate cetatenilor obisnuiti. Daca se va opta pentru prima solutie, care este si cea mai tentanta, initiativa IICCR risca sa produca o penalizare colectiva. Reprezentantii Institutului si-au luat deja precautii, spunind ca ii vizeaza doar pe securistii care au facut politie politica. Insa chiar si asa exista o problema: legal, este stipulat dreptul fiecarei persoane de a avea o pensie calculata individual, in functie de durata si caracteristicile fiecarei activitati. Stabilirea apriorica a unei pensii pentru toti fostii securisti, indiferent de cariera fiecaruia, ar incalca acest principiu si ar produce o penalizare nediferentiata. Germania este singurul stat ex-comunist care, inca de la inceputul anilor '90, a produs legislatie coerenta pentru diminuarea pensiilor acordate membrilor fostei politii politice (STASI). Statul german a mers pe solutia plafonarii pensiilor la un nivel minim. Insa, atentie, la sfirsitul anilor '90, pedepsirea fostilor membri STASI prin intermediul pensiilor a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Suprema si, ca urmare, pensiile acestora au fost majorate. Autoritatile din Polonia si-au anuntat si ele, la inceputul acestui an, intentia de a reduce pensiile membrilor fostei politii politice, dar deocamdata nu s-a facut nimic concret, care, eventual, sa furnizeze Romaniei un model.In fine, in termeni procedurali, ar mai fi problema colaborarii cu CNSAS. IICCR intentioneaza sa ocoleasca CNSAS, din cauza mecanismelor greoaie si politizate ale institutiei care gestioneaza dosarele fostei Securitati. Institutul se ofera se furnizeze dovezile direct instantei, care sa stabileasca daca a existat activitate de politie politica. Problema sta in faptul ca, deocamdata, CNSAS este singura institutie desemnata legal sa furnizeze verdicte privind colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea. Doar in caz de litigiu justitia isi poate spune cuvintul. Diavolul sta in detalii. Masura de reducere a pensiilor securistilor este justificabila moral intr-un stat care a iesit traumatizat din comunism, insa trebuie gasita o solutie care sa nu incalce legea si Constitutia. O democratie nu-si poate permite luxul de a produce dreptate prin intermediul unor ilegalitati.
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 23/08/2007
S-ar putea ca pensiile securistilor sa fie diminuate. Acesta ar fi un gest de minima decenta fata de victimele regimului comunist.
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si-a anuntat recent intentia de a promova un act legislativ prin care sa fie reduse pensiile fostilor securisti dovediti in instanta ca au facut politie politica. Reducerea pensiilor securistilor a fost ceruta initial in Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania si, ulterior, de catre Grupul pentru Dialog Social. Initiativa IICCR este laudabila in sine, pentru ca, in cazul in care s-ar materializa, ar produce in sfirsit politici si masuri legale concrete in discutia mai mult teoretica de pina acum despre condamnarea comunismului. Fostii securisti, ca si fostii nomenclaturisti, pot avea in continuare, nestingheriti, frumoase cariere publice si pot beneficia de pensii "speciale" consistente, desi traiesc intr-un stat care a condamnat oficial comunismul. Exista o discrepanta uriasa si rusinoasa intre pensiile tortionarilor si cele ale victimelor si, in general, intre pensiile securistilor si cele ale oamenilor obisnuiti. Este de notorietate ca fostul sef al Directiei de Informatii Externe, Gheorghe Plesita, are o pensie de peste 50 de milioane de lei vechi; un alt caz relevat public recent este cel al lui Gheorghe Enoiu, unul dintre securistii implicati in anchetarea si maltratarea lui Paul Goma, care are o pensie de 23 de milioane. Conducerea IICCR constientizeaza - asa cum s-a vazut din declaratiile publice pe aceasta tema - ca initiativa nu este usor de tradus in practica. Exista mai multe probleme de natura constitutionala, legala si procedurala care ar putea fi ridicate. Legea trebuie sa evite retroactivitatea si penalizarea colectiva. Mai multi specialisti in drept si legislatia muncii au declarat ca un drept deja cistigat nu poate fi retras printr-o lege care ar avea efecte retroactive. Acestia au mai spus ca, in cel mai bun caz, pensiile securistilor ar putea fi plafonate, pentru a nu mai creste in viitor. Fostii angajati ai Directiei Securitatii Statului au iesit la pensie in baza unei legi speciale, care ii avantajeaza in fata civililor si chiar a militarilor. Ei primesc 85% din ultima leafa primita, iar daca au indeplinit si functii de conducere, pensia poate chiar egala ultimul salariu incasat. Pensiile coloneilor si generalilor de securitate sar, in unele cazuri, de 40 de milioane de lei. Solutia prefigurata de Ministerul Muncii ar fi trecerea fostilor securisti de la capitolul de pensii speciale la cel de pensii normale, urmind a fi rasplatiti strict in functie de contributia lor la fondul de pensii, conform criteriilor care se aplica majoritatii cetatenilor. Reprezentantii IICCR au declarat ca intentioneaza sa ceara reducerea pensiilor securistilor "pina la nivelul pensiei unui muncitor necalificat". In legislatia actuala nu exista insa un nivel standard de referinta al "pensiei unui muncitor necalificat". Pensia fiecaruia depinde de salariile avute, de vechimea in munca, de conditiile de munca etc. Asadar, IICCR va trebui sa aleaga: ori va stabili un plafon sau o pensie de referinta, ori va lasa Ministerul Muncii sa calculeze pensia fiecarui securist dupa criteriile aplicate cetatenilor obisnuiti. Daca se va opta pentru prima solutie, care este si cea mai tentanta, initiativa IICCR risca sa produca o penalizare colectiva. Reprezentantii Institutului si-au luat deja precautii, spunind ca ii vizeaza doar pe securistii care au facut politie politica. Insa chiar si asa exista o problema: legal, este stipulat dreptul fiecarei persoane de a avea o pensie calculata individual, in functie de durata si caracteristicile fiecarei activitati. Stabilirea apriorica a unei pensii pentru toti fostii securisti, indiferent de cariera fiecaruia, ar incalca acest principiu si ar produce o penalizare nediferentiata. Germania este singurul stat ex-comunist care, inca de la inceputul anilor '90, a produs legislatie coerenta pentru diminuarea pensiilor acordate membrilor fostei politii politice (STASI). Statul german a mers pe solutia plafonarii pensiilor la un nivel minim. Insa, atentie, la sfirsitul anilor '90, pedepsirea fostilor membri STASI prin intermediul pensiilor a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Suprema si, ca urmare, pensiile acestora au fost majorate. Autoritatile din Polonia si-au anuntat si ele, la inceputul acestui an, intentia de a reduce pensiile membrilor fostei politii politice, dar deocamdata nu s-a facut nimic concret, care, eventual, sa furnizeze Romaniei un model.In fine, in termeni procedurali, ar mai fi problema colaborarii cu CNSAS. IICCR intentioneaza sa ocoleasca CNSAS, din cauza mecanismelor greoaie si politizate ale institutiei care gestioneaza dosarele fostei Securitati. Institutul se ofera se furnizeze dovezile direct instantei, care sa stabileasca daca a existat activitate de politie politica. Problema sta in faptul ca, deocamdata, CNSAS este singura institutie desemnata legal sa furnizeze verdicte privind colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea. Doar in caz de litigiu justitia isi poate spune cuvintul. Diavolul sta in detalii. Masura de reducere a pensiilor securistilor este justificabila moral intr-un stat care a iesit traumatizat din comunism, insa trebuie gasita o solutie care sa nu incalce legea si Constitutia. O democratie nu-si poate permite luxul de a produce dreptate prin intermediul unor ilegalitati.
Comentarii