marți, 30 octombrie 2007

Viitorul Palatului Culturii

Viitorul Palatului Culturii
Autor: Adrian CIOFLANCA
Data publicarii in Ziarul de Iasi: 15/08/2007
Soarta Palatului depinde mult de cel care va fi director in perioada urmatoare.
S-a terminat, slava Domnului, saga penibila cu directorul Complexului Muzeal National "Moldova", Val Condurache, care a fost demis in cele din urma de catre Ministerul Culturii, dupa ce a tirit institutia in tot felul de scandaluri. Campania de achizitii dubioase de la sfirsitul anului trecut, facute din banii alocati refacerii Palatului Culturii - culminind cu tichia de margaritar, Touareg-ul de 40.000 de euro - a fost doar virful aisbergului intr-o politica manageriala fara orizont. Obiectivul principal al lui Condurache in cei sapte ani cit a detinut functia a fost unul si bun: mentinerea postului cu orice pret. Pentru aceasta, s-a facut prieten cu Ion Solcanu, dupa ce fusese CDR-ist infocat, iar dupa alegerile din 2004 a dat tircoale noii puteri. Si-a cultivat atent, prin tot felul de mijloace, "prietenii" din Ministerul Culturii. S-a inconjurat de fideli poltroni si mediocri, pe care a avut grija - si are inca, de pe pozitia de interimar - sa-i recompenseze preferential cu posturi, promovari si salarii de merit. I-a obstructionat sistematic, cu o energie demna de o cauza mai buna, pe cei care miscau in front.Bineinteles, nu lucruri de acest fel se gasesc in fisa postului directorului Complexului Muzeal "Moldova", dar atit s-a priceput Val Condurache sa faca. Cit despre misiunea sa reala, sint dezolant de putine lucruri de spus. Institutia arata practic neschimbata dupa mandatul lui Condurache. Expozitiile din cele patru muzee si din casele memoriale afiliate au ramas nereformate, prafuite, configurate dupa tematici anacronice, care duhnesc a national-comunism. A inceput formularea unor noi tematici, dar, tinind cont de politica de personal clientelara de pina acum si avind deja citeva semnale, este foarte greu de imaginat, deocamdata, ca se vor gasi in Complex destui specialisti care sa construiasca tematici profesioniste si aduse la zi cu tendintele din muzeografia actuala. In ultimii ani, Complexul Muzeal National "Moldova" a fost angrenat in foarte putine programe culturale de anvergura. Oricum, nu a exploatat potentialul imens pe care il are. Lucrurile notabile din palmaresul institutiei se datoreaza in mare parte unor eforturi individuale. Proiectele si finantarile europene sint rara avis. Productia stiintifica este saraca si de slaba calitate. Sansa expozitiilor temporare a fost folosita doar de citiva. Casele memoriale sint veritabile pensiuni pentru muzeografii si conservatorii alocati. Implicarea in viata culturala a Iasului este ca si inexistenta. Palatul a fost mai des pomenit in ultimii ani ca gazda pentru tirgurile de haine decit ca loc de desfasurare a unor conferinte, mese rotunde, lansari de carte, expozitii sau a altor evenimente culturale.Desi Palatul Culturii este unul din principalele simboluri ale Iasului, autoritatile si politicienii locali nu au dat pina acum semne serioase ca il iau in calcul pentru strategia de dezvoltare a orasului. Au existat citeva eforturi laudabile pentru obtinerea finantarii necesare consolidarii cladirii. Dar deocamdata nu exista un plan coerent si inteligent care sa vizeze exploatarea extensiva in scop cultural si mai ales turistic a locului. Gratie vizibilitatii si frumusetii cladirii, Palatul are si acum destul de multi vizitatori, cumva nemeritati, daca tinem cont de starea in care se afla constructia si muzeele gazduite de ea. O cladire restaurata, cu muzee atractive si vivace din punct de vedere cultural ar fi o mina de aur pentru oras.Inainte de orice, soarta Complexului Muzeal depinde de directorul pe care il va avea in anii urmatori. Ministerul Culturii a scos deja la concurs postul lui Condurache, dar termenele sint suspect de strinse. Este greu de imaginat ca exista timp suficient pentru elaborarea unor planuri manageriale decente pina peste doua saptamini, cind este programat concursul, decit daca nu exista cumva un "preferat" care este antrenat din timp pentru a prelua functia. Din pacate, in lumea culturala (dar nu numai) practica inscenarii concursurilor este extrem de raspindita si asa ajung sa ocupe pozitii importante personaje care mai de care.Exista mai multe cauze pentru care in jurul Palatului Culturii au inceput sa se adune tot felul de interese. Cea mai importanta tine de pomenitul potential cultural si turistic al institutiei. A doua, care a stirnit mai ales atentia oamenilor de afaceri si a politicienilor, trimite la cele doua santiere importante legate de Palat: cel de consolidare a cladirii, finantat de Ministerul Culturii, si proiectul Palas dimprejur, finantat de Iulius Group in colaborare cu municipalitatea. Nu in ultimul rind, pozitia de director al Complexului Muzeal National "Moldova" asigura ocupantului vizibilitate locala si nationala, precum si o leafa consistenta.Dar tocmai din cauza acestor interese, cu precadere a celor politice si de afaceri, din pricina expunerii si a instabilitatii, functia de director nu ii tenteaza pe foarte multi. Viitorul titular al postului va trebui sa faca fata presiunilor politice, interventiilor oamenilor de afaceri, capriciilor Ministerului Culturii, posibilei schimbari de regim de dupa alegerile viitoare. La acestea se adauga severitatea presei. In perioada urmatoare, inainte de a fi o institutie, Palatul va fi un mare santier, iar directorul va fi in primul rind sef de santier. In plus, acesta va avea misiunea sa tina institutia in viata, prin programe culturale conexe, si sa pregateasca tematic reforma anuntata a muzeelor. Nu este o misiune usoara.Aceasta nu inseamna cu nu exista deloc doritori. La urma urmei, isi spun unii, daca Val Condurache a putut fi director atitia ani, atunci oricine poate fi director. Diversi ciocoi vechi si noi au inceput sa-si flexeze gleznele, cautind sa profite de balamucul general al criteriilor din societatea romaneasca. In interiorul Complexului, politica de personal aberanta si carnavalul imposturii declansat de ea mai au un rezultat concret: unii neaveniti pripasiti peste noapte in pozitii pe care nu le merita au inceput sa-si imagineze ca sint intr-adevar buni si ca li se cuvine mai mult. Caraghiosi de acest fel care incep sa se ia in serios pot deveni de-a dreptul periculosi. In plus, exista citeva intentii in lumea politica si in cea culturala de a reclama functia, dar sa vedem cine se va inscrie pina la urma la concurs.

Niciun comentariu: